Eurostat: Speranța de viață în UE a revenit pe creștere. România rămâne în zona cu mortalitate ridicată

Datele sunt prezentate de Eurostat în ediția 2026 a publicației „Regions in Europe”, care analizează diferențele dintre regiunile Uniunii Europene.

România continuă să se afle însă printre statele UE cu o speranță de viață mai redusă și cu niveluri ridicate ale mortalității asociate unor cauze importante, inclusiv bolile sistemului circulator. La nivel național, speranța de viață la naștere a fost de aproximativ 76,5 ani în 2024, potrivit datelor Eurostat.

La nivel european, speranța de viață a scăzut în 2020 și 2021, pe fondul pandemiei. Indicatorul a coborât de la 81,3 ani în 2019 la 80,4 ani în 2020 și 80,1 ani în 2021.

Ulterior, trendul s-a inversat. Speranța de viață a urcat la 80,6 ani în 2022, la 81,4 ani în 2023 și la 81,5 ani în 2024.

În același timp, diferențele dintre regiunile europene rămân importante. În 2024, 188 dintre cele 244 de regiuni UE pentru care existau date au raportat o creștere a speranței de viață pentru ambele sexe. În alte 34 de regiuni, indicatorul a scăzut.

România, printre țările cu cea mai mică speranță de viață

România a înregistrat în 2024 o speranță de viață de 76,5 ani, una dintre cele mai scăzute valori din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria, cu 75,8 ani, și Letonia, cu 76,4 ani, au avut valori mai mici.

La polul opus, cele mai ridicate valori au fost raportate în Spania, cu 84 de ani, Suedia, cu 83,8 ani, și Italia, cu 83,7 ani.

Diferențele se păstrează și în funcție de sex. În 2024, speranța de viață în UE era de 84,1 ani pentru femei și 78,9 ani pentru bărbați. Astfel, femeile aveau în medie o speranță de viață cu 5,2 ani mai mare decât bărbații.

Eurostat arată că această diferență în favoarea femeilor s-a înregistrat în toate regiunile Uniunii Europene.

Diferențe importante între regiunile României

Datele regionale evidențiază și diferențe în interiorul României. Potrivit valorilor prezentate în materialul Eurostat, speranța de viață diferă semnificativ între regiunile țării.

București-Ilfov se află la nivelul superior al clasamentului regional, în timp ce regiunile din estul României se află în partea inferioară a distribuției.

Aceste diferențe regionale trebuie privite în contextul mai larg al condițiilor demografice, sociale și economice, dar și al accesului la servicii medicale.

Bolile sistemului circulator, printre principalele cauze de deces

O altă problemă evidențiată de Eurostat este mortalitatea asociată bolilor sistemului circulator.

În 2023, aceste afecțiuni au reprezentat 32,8% din totalul deceselor în UE, fiind principala cauză de deces la nivel european. Cancerul s-a aflat pe locul următor, cu 23,9%. În total, în Uniunea Europeană au fost înregistrate aproximativ 4,8 milioane de decese în 2023. Diferențele regionale sunt considerabile. Rata standardizată a mortalității provocate de bolile sistemului circulator a fost de 313 decese la 100.000 de locuitori la nivelul UE în 2023.

Cea mai ridicată valoare a fost înregistrată în regiunea bulgară Severozapaden, cu 1.014,9 decese la 100.000 de locuitori. La polul opus s-a aflat regiunea Île-de-France, cu 132,1 decese la 100.000 de locuitori.

România se află în zona cu mortalitate cardiovasculară ridicată

Datele regionale Eurostat indică o situație dificilă pentru mai multe regiuni din România în ceea ce privește mortalitatea asociată bolilor sistemului circulator.

Regiunile din estul și sudul Europei apar frecvent în partea superioară a clasamentelor privind mortalitatea cardiovasculară. România se înscrie în această tendință regională, alături de Bulgaria și statele baltice.

Eurostat subliniază că nivelul mortalității poate fi influențat de mai mulți factori. Printre aceștia se numără structura de vârstă a populației, stilul de viață, condițiile de muncă și de trai, mediul înconjurător și accesul la servicii medicale.

Mortalitatea prematură rămâne o problemă

Datele analizate de Eurostat evidențiază și diferențe importante în ceea ce privește decesele survenite înainte de vârsta de 75 de ani.

În 2023, aproximativ 1,56 milioane de persoane din UE au murit înainte de a împlini 75 de ani, ceea ce a reprezentat 32,1% din totalul deceselor.

România s-a numărat printre țările și regiunile europene unde mortalitatea prematură a rămas ridicată. În special regiunile din estul țării au înregistrat valori importante ale anilor potențiali de viață pierduți.

România are încă un decalaj față de media europeană

Datele Eurostat arată o evoluție pozitivă a speranței de viață în Europa după perioada pandemică. În același timp, România continuă să aibă un decalaj față de media UE.

În 2024, media europeană a ajuns la 81,5 ani, în timp ce România a înregistrat 76,5 ani. Diferența este de aproximativ cinci ani.

Statisticile regionale arată, astfel, că revenirea speranței de viață după pandemia de COVID-19 nu a eliminat diferențele dintre statele și regiunile Uniunii Europene. România rămâne în grupul țărilor cu valori mai reduse ale speranței de viață, în timp ce bolile sistemului circulator continuă să reprezinte o cauză majoră a deceselor.