Speța privind Legea Integrității sau Legea ANI este direct legată la situația președintelui USR, Dominic Fritz, primar al Timișoarei, care a fost declarat în conflict de interese și are o interdicție de exercitare a mandatului pe o perioadă de 3 ani.

USR s-a grăbit să bage sub preș această speță, spunând că primarul a fost sancționat deja. Prefectul de Timiș, un apropiat al lui Fritz și al USR, a anunțat deja o sancționare a primarului cu 10% din salariu, o amendă prevăzută de lege, dar a respins varianta de a elibera un ordin prin care să declare încetarea mandatului.

Cum au abordat partidele problema

La primul vot din Parlament PNL și USR au votat contra. La al doilea vot, o parte a USR a votat pentru, o parte contra, PNL preponderent pentru, legea a trecut incluzând articolul care îi creează probleme lui Fritz, dar USR și mai mulți parlamentari ai PNL, au sesizat Curtea Constituțională a României.

Deci primii pași de balet s-au făcut în Parlament. PNL a realizat că poate fi acuzat că se opune anticorupției și a făcut un pas la offside. Dar a sărit în ajutorul președintelui USR dându-i semnături pentru sesizarea la CCR. Dintre care semnatari, unii votaseră legea pe care o contestă acum. Deci „noi am votat ca să îndeplinim jalonul, să fie norme antiincompatibilități și anti comflict de interese, dar nu ne lăsăm nici aliatul chiar cu riscul de a ne face de râs.”

USR face zid în jurul lui Fritz prin această contestație și, în același timp, are prilej de atac, acuzând PSD și AUR, autoarele amendamentelor introduse în Parlament la această lege, că prin această prevedere ar pune în pericol trecerea Legii Integrității și, în acest fel, obținerea banilor din PNRR. Amendamentul care îl privește pe Dominic Fritz susține că persoanele pentru care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își pierd funcția sau mandatul în termen de 30 de zile, iar măsura s-ar aplica inclusiv în cazul hotărârilor pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii.

Al doilea argument al USR și PNL este că acest amendament este neconstituțional și că ar putea fi declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională a României, ceea ce ar pune sub semnul întrebării intrarea în vigoare a legii până la sfârșitul lunii. PSD a aruncat masa îm aer și acum așteaptă să vadă deznodământul. Dacă Fritz va fi înlăturat de la primărie va bifa o victorie importantă.

Cazurile anterioare și excepția în cazul lui Fritz

Să le luăm pe rând. Persoane pentru care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, au mai fost. Unul dintre cele mai celebre cazuri este cel al lui Clotilde Armand, fostul primar al Sectorului 1, prezentată de USR drept un etalon de etică și luptă cu mafia, până când și-a auto aprobat o mărire ilegală de venit.

Clotilde Armand a fost condamnată, ca și Fritz, pentru conflict de interese administrativ și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane. Raportul ANI din noiembrie 2022 a reținut că aceasta s-a numit pe sine manager al proiectului „Îmbunătățirea capacității administrative a Primăriei Sectorului 1”, finanțat din fonduri europene, obținând astfel indemnizații financiare suplimentare.

Dar spre deosebire de primarul Timișoarei, Clotilde Armand nu și-a pierdut mandatul de primar în timpul exercitării acestuia ca urmare a raportului ANI. Ea și-a dus mandatul până la capăt și a părăsit funcția în urma alegerilor locale din iunie 2024. A pierdut însă procesul cu ANI și i s-a putut valida mandatul de senator în 2024.

În alte cazuri însă au fost primari care și-au pierdut mandatele. Ilie Neta (Comuna Bârghiș, jud. Sibiu), Sorin Vasile Cîrjan (Orașul Râmnicu Sărat, jud. Buzău), Ion Nicolae (Comuna Călinești, jud. Argeș), Gheorghe Dumitru (Comuna Ștefăneștii de Jos, jud. Ilfov) sunt câteva exemple.

Se plânge chiar cel care a inițiat contestația

Singurul pentru care se face o excepție pare a fi Dominic Fritz. Prefectul pus chiar de el refuză să emită un ordin de încetare a mandatului și a preferat să aplice o sancțiune cu penalizare din salariu.

Argumentul major al USR, dincolo de faptul că sentința e incorectă, este că legea nu poate retroactiva și de aceea legea va fi declarată neconstituțională. Da, o lege nu acționează niciodată retroactiv, este adevărat. Trebuie văzut însă care sunt argumentele care se vor aduce în fața Curții Constituționale, cum vor aprecia judecătorii Curții Constituționale și ce vot și motivare vor da.

Desigur că este o procedură care durează. Este posibil ca legea să tergiverseze dincolo de termenul pe care România îl are pentru revizuirea PNRR. Dar, în egală măsură, legea a ajuns la Curtea Constituțională pentru că a fost contestată chiar de cei care strigă că astfel vom rata jalonul PNRR. Dacă USR și PNL nu ar fi contestat legea la Curtea Constituțională, aceasta și-ar fi urmat traseul firesc și ar fi ajuns pe masa președintelui. Președintele ar fi fost cel care lua decizia dacă o retrimite Parlamentului sau o trimite la Curtea Constituțională. Practic, în acest moment, USR și PNL sunt cele care blochează acest jalon, în ciuda faptului că doresc să arunce responsabilitatea fix în grădina opoziției.

În plus, CCR va analiza strict articolele contestate. În rest, legea va rămâne așa cum e și va putea fi promulgată până la sfârșitul lunii, dacă CCR se va mișca repede.

Mizele politice și scenariile de la Curtea Constituțională

Nu este pentru prima dată când prim-ministrul desemnat, Ilie Bolojan, și partidele din actualul guvern minoritar, sau cel puțin două dintre ele, pentru că UDMR nu a făcut niciodată afirmații de acest tip, acuză opoziția că pune în pericol jaloanele din PNRR și, implicit, accesarea banilor europeni. Totul din cauză că opoziția depune amendamente în Parlament. Nu există nicio lege pe lumea asta care să oblige opoziția să voteze propunerile guvernamentale, cu atât mai mult cu cât acestea vin în profundă contradicție cu propriul electorat al partidelor din opoziție. Este, desigur, doar un joc de imagine în care actualul guvern și actualele partide de guvernare se străduiesc să își mențină puterea, să obțină și banii din PNRR și, în același timp, să arunce pisica pentru ceea ce nu se poate obține în curtea opoziției.

Opoziția, la rândul său, încearcă să producă o breșă în interiorul USR, pentru că pierderea mandatului de primar de către Dominic Fritz cel mai probabil ar avea consecințe și în zona politică. Există cu siguranță o tabără în USR care așteaptă la cotitură pentru a-l executa pe Dominic Fritz, sperând astfel să reușească să reducă din actuala susținere parlamentară a premierului Bolojan.

În privința deciziei de la Curtea Constituțională, Curtea poate decide că va discuta această sesizare luni sau poate decide că o va discuta peste 5 luni. În ultimul caz, cu siguranță nu există nicio soluție de aprobare a legii înainte de acel moment.

Dacă însă sesizarea va fi dezbătută de Curtea Constituțională în săptămâna care urmează, de exemplu, nu există absolut niciun impediment să existe o nouă trecere a legii, chiar și în cazul în care amendamentele respective vor fi găsite neconstituționale. Nu există niciun impediment pentru adoptarea legii, pentru că, în acest caz, pur și simplu amendamentul se elimină și legea este revotată, sau amendamentul se reformulează și legea este trecută din nou prin Parlament și trimisă la promulgare. Arât timp cât n există o altă contestație. Deci totul depinde de programarea pe care o va face Curtea Constituțională.

Discursul anticorupție al USR ține până când legea ajunge la ei

De la înființarea USR vedem, practic, un singur punct în programul lor politic: anticorupția, „DNA să vă vină să vă ia” (ce-i drept n-au spus niciodată să vină să ne ia!) sau „fără corupți în funcții publice”, deși de cele mai multe ori oamenii pe care îi acuzau nu erau persoane condamnate, ci pur și simplu inculpați, mulți achitați de instanțe.

A existat o tendință permanentă a primarilor sau miniștrilor USR de a se concentra pe găsirea unor afaceri ale „foștilor”, ale predecesorilor lor, pe tot felul de nenorociri și combinații pe care aceștia le-ar fi orchestrat pentru a fura și a-și îmbogăți anturajul. Mai puțin spre aproape deloc, teme de construcție, de rezolvare a problemelor, idei de dezvoltare, teme care țin de fișa postului unui ministru sau a unui primar. În general, astfel de personaje de la USR au lăsat în urmă doar scandaluri, TikTok-uri și reclamații la parchete, și prea puțini au tăiat panglici la investiții noi. Nu că multe dintre problemele luate în discuție n-ar fi fost reale sau măcar semnalabile, dar nu poți conduce o țară sau un oraș doar arătând cu degetul la alții.

În cazul lui Dominic Fritz, situația este puțin diferită, pentru că Dominic Fritz nu s-a războit excesiv cu cel dinaintea lui și a început să rezolve diverse probleme în Timișoara. A fost reales ca primar, deci mandatul său a fost revalidat de populație, părând a fi un primar măcar acceptat, dacă nu iubit de toată lumea. Desigur, a avut și momente de luptă cu corupția și cu „mafiile” din Timișoara, dar nu s-a oprit doar la scandaluri pe TikTok.

Fapta pentru care e acuzat o evaluează ca fiind o greșeală nevinovată și de care spune că pur și simplu nu și-a dat seama, că a corectat pe parcurs etc. Legea și decizia instanței vorbesc clar despre trei ani de interdicție de exercitare a unei funcții publice. Domnul Fritz dorește ca acești trei ani de interdicție să înceapă într-un viitor incert, în care cel mai probabil se va considera că faptele s-au prescris.

Iar Partidul Național Liberal și premierul demis Bolojan, un alt luptător împotriva corupției, afacerilor și „șobolanilor din cămară”, încearcă să pună batista pe țambal pentru a salva capul unui aliat politic important. Rămâne de văzut dacă electoratul celor două partide va aprecia această rezistență a liderilor lor „nedreptățiți” spun ei, de o acțiune incorectă a justiției. Totuși, în momentul unei decizii definitive nimeni nu mai poate face evaluări dacă decizia respectivă a fost corectă sau nu, este o decizie a justiției și trebuie pusă în aplicare. Chiar dacă lucrurile sunt neplăcute, ele trebuie acceptate, așa cum și Adrian Năstase a acceptat că trebuie să meargă la închisoare printr-o decizie a justiției, iar alți lideri politici au procedat la fel.

Lege doar pentru câini, caii par excluși

În cazul lui Dominic Fritz nu vorbim de o astfel de pedeapsă penală, ci pur și simplu de o interzicere a exercitării funcției, ceea ce nu este nici măcar un capăt de țară. Este vorba doar de respectarea legii.

Dar domnul Fritz a declarat printr-o postare pe rețelele sociale că „nu mor caii când vor câinii”, cu o aroganță care ar trebui să pună pe gânduri orice om de bună-credință din această țară. Pentru că, dacă domnul Fritz este calul, toți ceilalți, și aici nu ne referim neapărat la liderii politici, ci pur și simplu la o parte a electoratului acestei țări care consideră că legea trebuie respectată indiferent cine este cel sancționat, sunt considerați „câini” și persoane de mâna a doua în această ecuație a domnului primar.

Nu voi ridica aici argumente conspiraționiste de tipul cine îi ține spatele domnului Fritz, cine l-a pus acolo sau cine l-a făcut cetățean al României, argumente pe care opozanții le pun pe tapet. Nici pe cele ale simpatizanților useriști care strigă că este un abuz și „a sunat Lia” la instanță.

Ci pur și simplu voi atrage atenția că respectarea legii este obligatorie. Nerespectarea legii poate aduce pedepse mai mari decât cea pe care a primit-o deja Dominic Fritz, atât celui care este obiectul legii, primarul Timișoarei, cât și celui care îl ajută pe cel sancționat să se sustragă pedepsei (respectiv prefectul județului Timiș). O astfel de atitudine, dincolo de aroganță, este profund ilegală.

Cât despre constituționalitatea legii, jaloane și bani PNRR nimic nu cred că ar trebui să ajute la neaplicarea unei hotărâri judecătorești. Nu că ar fi pentru prima dată, dar. în acest caz, e prea multă aroganță.