De la cămara bunicii la raftul supermarketului. Cum s-a schimbat felul în care românii consumă fructe și legume conservate

În trecut, aproape fiecare gospodărie își pregătea singură proviziile pentru iarnă. Astăzi, mulți consumatori aleg produsele de pe rafturile magazinelor. Iar industria alimentară încearcă să răspundă unei cereri care îmbină gustul tradițional cu exigențele unei alimentații moderne.

Conservarea alimentelor, o tradiție care nu a dispărut

Pentru multe familii, sfârșitul verii însemna începutul unuia dintre cele mai importante „proiecte” ale anului: pregătirea cămării.

Lunile august și septembrie erau dedicate cumpărării legumelor și fructelor în cantități mari, sterilizării borcanelor și pregătirii gemurilor, dulcețurilor, bulionului, compoturilor, murăturilor sau celebrei zacuști. Era o activitate de familie, transmisă din generație în generație. Cămara plină reprezenta o formă de siguranță alimentară pentru lunile de iarnă.

În multe gospodării rurale, acest obicei s-a păstrat și astăzi. Diferența este că, în mediul urban, timpul disponibil este mai redus. Iar accesul la produse gata preparate este mult mai facil decât în urmă cu două-trei decenii.

Satul produce, orașul cumpără

Schimbările sociale și economice au modificat și modul în care românii își procură conservele.

În mediul rural, o parte importantă din consum provine încă din producția proprie. Legumele din grădină și fructele din livadă sunt transformate anual în conserve pentru consumul familiei. Surplusul este împărțit adesea între rude sau valorificat în piețele locale. Statisticile spun că produsele din sfera fructelor și legumelor procesate sunt făcute în casă în procent de aproape 100%

În mediul urban, situația este diferită. Dar nu atât de mult pe cât am crede. 60% dintre orășeni consumă murături, conserve, gemuri și dulcețuri făcute în casă. Este drept că aproximativ jumătate dintre aceștia nu fac ei produsele. Ci le aduc de la familia trăitoare la sat. Restul achiziționează aceste produce de pe piață. Dar și aceștia se orientează de cele mai multe ori către mărci locale sau artizanale.

Ce spun oamenii

Și de această dată am încercat să ieșim din statistici.

La întrebarea „cumpărați sau conservați în casă fructele și legumele?” majoritatea participanților la sondaj au răspuns că preferă să consume ceea ce produc în gospodărie. Mircea chiar ne-a trimis o fotografie cu roșiile care urmau să devină bulion, proaspăt culese din grădină. În general apelează la conservele și gemurile din comerț abia când stocul din producție proprie se epuizează. Sau când e vorba de „ chestii mai exotice”, cum spune Ștefan. Mircea mărturisește că uneori mai cumpără mazăre sau fasole congelată.

Radu, pe de altă parte, cumpără majoritatea produselor de gen, din lipsă de timp și disponibilitate. Singura pe care preferă să o facă în casă, după rețeta mamei sale, este zacusca.

De remarcat că subiecții noștrii sunt în marea majoritate, orășeni.

Românii mănâncă prea puține fructe și legume proaspete

Paradoxul este evident.

Deși tradiția conservelor rămâne puternică, consumul de fructe și legume proaspete este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat, prelucrate de Monitorul Social – Friedrich-Ebert-Stiftung România, aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porție de fructe sau legume pe zi.

Doar aproximativ 2,4% dintre români ating recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de minimum cinci porții zilnice (aproximativ 400 de grame de fructe și legume).

Sunt conservele mai puțin sănătoase?

Nu neapărat. Și oricum, discuția este un pic mai complicată.

Așa cum a explicat în exclusivitate pentru NewsEdge specialistul în chimie alimentară Mihaela Bogatu, nu se pot emite reguli generale. Depinde de caracteristicile fiecărui fruct sau legumă și a modului de conservare sau preparare.

De exemplu, dacă vorbim despre congelare, aceasta nu răpește din calitățile nutritive. Din contră. În anumite cazuri chiar este de preferat consumarea după congelare.

În privința murăturilor, dacă sunt obținute prin fermentație naturală pot contribui la diversitatea florei intestinale și reprezintă o sursă de bacterii benefice. Totuși, conținutul ridicat de sare impune un consum moderat, în special în cazul persoanelor cu hipertensiune arterială.

În cazul gemurilor, dulcețelor și compoturilor „cuiul lui Pepelea” este cantitatea de zahăr folosită. Motiv pentru care UE schimbă, începând din acest an regulile privind ingredientele folosite în gemuri și marmelade. În funcție de calitate, aceste produce trebuie să conțină o cantitate minimă de fruct între 350 și 500 g/Kg.

Și exemplele pot continua.

„Important este ca în orice farfurie nutrițională să se mențină echilibrul între proteine și carbohodrați”, concluzionează Mihaela Bogatu.