Alexandru Nazare: „Nu ne permitem să revenim la greșeli!”. Ministrul spune că obiectivul final al Guvernului este recâștigarea încrederii populației

El subliniază că, în urmă cu puțin peste un an, Ministerul Finanțelor a preluat o situație economică dificilă, marcată de un deficit bugetar ridicat, un necesar mare de împrumuturi și o inflație persistentă. Potrivit lui, aceste probleme se alimentau reciproc. Un deficit mare însemna mai multe împrumuturi, costuri mai mari cu dobânzile și mai puțini bani disponibili pentru investiții.

„Cu puțin peste un an în urmă, în iulie 2025, am preluat Ministerul Finanțelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaș de finanțare și inflația persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari și mai puțin spațiu pentru dezvoltare”, a scris, luni seară, pe Facebook, ministrul interimar al Finanțelor.

Alexandru Nazare și măsurile de corecție fiscală

Alexandru Nazare afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat măsuri de corecție fiscală. Ministerul Finanțelor a urmărit, spune el, ca acestea să se reflecte într-un buget mai realist și într-un control mai strict al cheltuielilor și al finanțării statului. Potrivit ministrului, primele efecte ale acestor măsuri se văd acum în datele economice. Inflația anuală a scăzut la 6,2% în august, după ce în iulie era de 8,2%, iar în iunie depășea 10%.

„Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei. Sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune”, afirmă Alexandru Nazare.

Nazare explică scăderea inflației

Scăderea inflației nu înseamnă că prețurile au revenit la nivelurile de dinaintea scumpirilor. Inflația măsoară ritmul în care cresc prețurile. O rată mai mică înseamnă, în primul rând, că acestea se scumpesc mai lent. Prețurile rămân la nivelul deja ridicat acumulat în ultimii ani. Ministrul explică faptul că o parte din scăderea inflației din august are și o componentă statistică. Scumpirile mari înregistrate în vara anului trecut ies treptat din baza de calcul. În același timp, spune Alexandru Nazare, există și factori economici reali care au contribuit la temperarea inflației. El amintește de cererea internă mai redusă, deficitul bugetar în scădere și costurile mai mici de finanțare.

„Datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizați cu atenție. Fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară. Prețul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele și fructele sunt azi mai ieftine decât acum un an. Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piața externă a petrolului: benzina și motorina sunt singurele capitole cu creșteri de două cifre. Este un factor pe care nu îl controlăm, ale cărui efecte pot fi însă absorbite – iar capacitatea unei economii de a le absorbi depinde de cât de solide sunt echilibrele sale interne”, mai scrie ministrul.

Deficit mai mic, investiții mai mari

Alexandru Nazare afină că reducerea deficitului bugetar nu s-a făcut prin oprirea investițiilor publice. Deficitul reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile statului într-o anumită perioadă, iar atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, diferența trebuie acoperită în principal prin împrumuturi. „În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele”, afirmă ministrul interimar al Finanțelor.

Potrivit lui, situația deficitului are efecte directe și asupra banilor disponibili pentru investiții. O parte importantă din cheltuielile statului este reprezentată de dobânzile plătite pentru datoria acumulată în anii anteriori. „Aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. Sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în școli, nici în autostrăzi. Fiecare punct în minus la costul de finanțare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret”, explică Alexandru Nazare.

Inflația scade, dar puterea de cumpărare rămâne afectată

Ministrul atrage atenția că o inflație de 6,2% este în continuare ridicată. El subliniază că scăderea din ultimele luni nu poate șterge efectul scumpirilor acumulate în ultimii ani. „Scăderea din august nu înseamnă că prețurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creștere încetinește. Știm că românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor și pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție”, spune Alexandru Nazare.

Media inflației din ultimele 12 luni este de aproape 9,5%. Ceea ce explică de ce scăderea ratei anuale din ultimele luni nu se simte încă puternic în viața de zi cu zi. „Refacerea veniturilor reale vine cu întârziere față de statistică, iar pentru cei mai mulți oameni ultimul an a fost dificil. Știm foarte bine acest lucru și, de aceea, corecția finanțelor publice rămâne prioritară. Din această perspectivă, următoarea etapă este la fel de importantă. Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții”, mai spune ministrul.

Alexandru Nazare: „O economie nu repornește din legi”

Ministrul interimar al Finanțelor este de părere că reducerea deficitului și a inflației nu reprezintă un scop în sine. El punctează faptul că obiectivul final este recâștigarea încrederii populației și a companiilor în economia românească. „O economie nu repornește din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice. Repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine. Când o familie poate face un plan pe doi ani. Când un antreprenor angajează al zecelea om pentru că vede cerere, nu pentru că speră. Când cineva care a amânat o investiție se hotărăște să o facă aici, nu în altă parte. Această încredere a fost primul lucru pierdut atunci când economia a alunecat în dezechilibre severe și este cel mai greu de recâștigat”, este de părere Alexandru Nazare.

El consideră că această încredere poate fi reconstruită prin predictibilitate economică. El vorbește despre reguli care nu se schimbă brusc, respectarea obiectivelor asumate și un stat care își achită obligațiile la timp.

În același timp, ministrul vede reducerea inflației ca pe un prim pas spre refacerea puterii de cumpărare. Atunci când prețurile cresc mai lent, veniturile populației își pot recâștiga treptat din valoare, afirmă Alexandru Nazare. „Dezinflația este, înainte de orice, o veste bună pentru puterea de cumpărare. Cu cât prețurile cresc mai încet, cu atât salariile și pensiile valorează mai mult. Astfel se reface cererea internă sănătos: din venituri reale care încep să își recapete valoarea, nu din deficite și împrumuturi tot mai scumpe, ca în trecut. Înlocuim consumul finanțat pe datorie din anii trecuți prin consum susținut de venituri reale, alături de investiții”, mai scrie ministrul.

Alexandru Nazare afirmă că România are acum ocazia să transforme perioada dificilă prin care trece într-un punct de relansare economică. El indică drept domenii importante energia, industria, infrastructura, folosirea fondurilor europene și susținerea capitalului românesc. „Drumul nu s-a terminat și nu va fi ușor. Dar direcția este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a conchis Alexandru Nazare.