CCR respinge contestația lui Nicușor Dan. Proiectele hidroenergetice din arii protejate pot continua

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, spune că legea va reduce riscurile generate de viituri și va asigura un volum mai mare de apă pentru populație, industrie și agricultură. Acestea sunt beneficii pe care le consideră mult mai importante decât componenta strict hidroenergetică.

Proiectele hidroenergetice rămase neterminate de la finalul anilor ’80 primesc, în sfârșit, undă verde legislativă. Asta după decizia Curții Constituționale de a respinge contestația președintelui Nicușor Dan. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte aflate în centrul disputei este hidrocentrala Răstolița. Lucrările au început încă din 1989, dar au fost blocate ulterior prin extinderea ariilor protejate peste amplasamentul construcției.

CCR respinge sesizarea președintelui Nicușor Dan

Curtea Constituțională a respins recent sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan. Ea se referă la legea ce permite continuarea proiectelor hidroenergetice începute în arii protejate. Decizia deblochează, practic, mai multe amenajări hidrotehnice rămase în stadiu de șantier abandonat de zeci de ani. Printre acestea se numără și hidrocentrala Răstolița, ale cărei lucrări demarate în 1989 au fost întrerupte ulterior.

Senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul legii, a anunțat, vineri, pe Facebook, calendarul concret de intrare în vigoare a actului normativ. „Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare!!! CCR a publicat în Monitorul Oficial decizia de respingere a contestării legii care permite continuarea hidrocentralelor începute în trecut și neterminate din cauza condițiilor aberante de mediu impuse prin introducerea lor în zona ariilor protejate”, a transmis senatorul.

Argumentul central, mai puține victime la viituri

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat beneficiile pe care le atribuie finalizării acestor proiecte hidroenergetice. El plasează siguranța populației înaintea oricărui calcul strict energetic. „Această lege aduce mai puțini morți, real, și nu vorbesc prostii, aduce mai puține situații nesigure atunci când apar viiturile, aduce mai multă apă care să asigure necesarul pentru populație, industrie, agricultură”, a declarat Chisăliță.

Potrivit acestuia, amenajările hidrotehnice sunt, în mod eronat, asociate în discursul public exclusiv cu producția de energie. Asta deși rolul lor principal ar fi altul. „Aceste amenajări hidrotehnice sunt foarte benefice pentru omul de rând. Într-un mod fals ele sunt conduse către zona de hidroenergie. În primul rând, aceste amenajări reduc inundațiile, asigură apa necesară pentru diverse activități, reduc situațiile de criză în ceea ce privește alimentarea cu apă”, a adăugat el.

Componenta hidroenergetică, „ultima problemă”, susține Chisăliță

Chisăliță a insistat asupra ideii că dezbaterea publică din jurul acestor proiecte hidroenergetice s-a concentrat greșit, în opinia sa, pe componenta de producție energetică. El afirmă că s-a ignorat rolul lor hidrotehnic mult mai amplu. „Într-un mod fals, într-un mod conspiraționist din punctul meu de vedere, se bate monedă pe zona hidroenergetică, când de fapt principala problemă este hidrotehnică acolo”, a declarat acesta.

Potrivit lui, prioritatea reală a acestor amenajări rămâne reducerea numărului de victime și a pagubelor materiale provocate de viituri. Fenomenul pe care îl descrie este tot mai frecvent în ultima perioadă. „Vom avea mai puțini morți, vom avea mai puține case distruse, vom avea mai puține situații periculoase care pot să se ivească în urma viiturilor dese și tot mai dese, care apar în ultima vreme”, a mai spus președintele Asociației Energia Inteligentă.

Referitor la impactul strict energetic, Chisăliță estimează un beneficiu suplimentar, dar secundar în ierarhia sa de priorități. „Problema hidroenergetică este ultima și asta înseamnă probabil o reducere a importurilor cu circa 18% într-un caz optimist, dar este ultima problemă pe care o văd eu”, a precizat el. Această cifră rămâne, la acest moment, o estimare proprie a interlocutorului citat de Agerpres, nu o proiecție oficială publicată de Ministerul Energiei sau de un operator hidroenergetic.

Ce urmează pentru hidrocentrala Răstolița și proiectele similare

Odată intrată în vigoare, legea inițiată de senatorul Daniel Zamfir ar urma să permită reluarea lucrărilor la mai multe amenajări hidrotehnice. Acestea sunt blocate juridic de extinderea ariilor protejate peste amplasamentele lor originale.

Hidrocentrala Răstolița, aflată în centrul atenției publice, ilustrează perfect durata acestor blocaje. Proiectul a rămas neterminat timp de aproape patru decenii, de la demararea lucrărilor în 1989.