România nu rămâne fără motorină. Dumitru Chisăliță: Titlurile alarmiste pot provoca o criză reală

Scenariul potrivit căruia România ar putea rămâne fără motorină în următoarele două săptămâni nu este susținut de datele existente, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Într-o analiză publicată marți, expertul spune că România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu. Totuși, această situație nu înseamnă că țara va rămâne fără motorină într-un interval atât de scurt.

Potrivit specialistului, principalul risc imediat nu este oprirea livrărilor de țiței din Kazahstan. În schimb, adevărata amenințare este panica populației. Aceasta ar putea duce la golirea temporară a unor benzinării.

„În ultimele zile, în spațiul public s-a răspândit informația că România ar putea rămâne fără carburanți, iar prețul motorinei ar urma să ajungă la 11 lei/litru. Datele disponibile nu susțin existența unei penurii fizice naționale în perioada următoare și nici a unei evoluții atât de rapide a prețului. Există riscuri reale: blocajele geopolitice, întreruperea țițeiului kazah pe termen mai lung, dificultățile din Marea Neagră, presiunile asupra rutelor prin Ormuz și Bab al-Mandab și diminuarea rezervelor strategice internaționale. Dar acestea nu trebuie confundate cu dispariția motorinei din România în zilele următoare. România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmația că în două săptămâni țara va rămâne inevitabil fără motorină. În 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea țițeiului kazah, ci panica populației”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Goana la benzinării poate provoca blocaje

Conform Agerpres, expertul avertizează că reacția consumatorilor poate crea probleme de distribuție. Combustibilul nu ar dispărea din România. Totuși, alimentarea simultană a unui număr mare de șoferi ar pune presiune pe rețea.

Dacă oamenii își vor umple în același timp rezervoarele și recipientele, consumul pentru mai multe zile se va concentra în doar 24-48 de ore. În aceste condiții, unele benzinării pot rămâne temporar fără motorină. Motivul nu este lipsa carburanților. Explicația ține de faptul că sistemul logistic nu poate reaproviziona instantaneu toate stațiile.

Aprovizionarea depășește consumul intern

Datele centralizate de Asociația Energia Inteligentă arată că România a consumat 1,69 milioane de tone de carburanți în patru luni. Media lunară este de aproximativ 422.500 de tone. Necesarul zilnic ajunge la aproape 14.100 de tone. Acesta înseamnă aproximativ 16,8-17 milioane de litri pe zi.

În aceeași perioadă, fluxurile de aprovizionare au fost de aproximativ 20.500 de tone pe zi. Diferența a fost reprezentată în principal de exporturi și tranzit. Totuși, aceste volume nu pot fi reținute imediat în România. Ele arată însă că fluxurile pot fi adaptate înainte de apariția unei penurii naționale.

Oprirea țițeiului kazah ar afecta rafinăriile

Dumitru Chisăliță spune că întreruperea totală și de lungă durată a livrărilor de țiței kazah ar reprezenta un șoc pentru rafinăriile românești. Chiar și în acest scenariu, activitatea lor nu s-ar opri imediat. România produce și țiței intern. Din acest motiv, procesul de rafinare ar putea continua parțial.

Studiul AEI, intitulat „Stocuri pentru 90 de zile care nu înseamnă 90 de zile la pompă”, arată că rezervele strategice pot acoperi singure aproximativ cinci luni de consum. În paralel, rafinarea internă ar continua parțial. Importurile alternative de motorină ar fi menținute. Exporturile și tranzitul nu ar fi reduse. Stocurile de urgență ar acoperi doar deficitul rămas.

De ce motorina nu ar trebui să ajungă la 11 lei

Analiza AEI arată că panica nu justifică o creștere durabilă a prețului motorinei. Valoarea nu ar trebui să urce de la aproximativ 9,9 lei la 11 lei pe litru doar din acest motiv. Totuși, efecte temporare pot apărea în anumite zone.

Unele stații ar putea epuiza mai întâi sortimentele mai ieftine. Clienții s-ar orienta apoi către motorina premium. Aceasta este deja mai scumpă. Diferențele de preț dintre benzinării s-ar putea accentua. Stațiile independente sau cele operate în franciză ar putea practica tarife mai mari. Costurile logistice ar putea crește temporar. Distribuitorii ar putea accelera ajustarea prețurilor dacă estimează costuri mai ridicate de reaprovizionare.

Potrivit expertului, prețuri între 10,70 și 11,20 lei pe litru sunt posibile în anumite stații. Situația ar putea apărea mai ales la motorina premium. Chiar și atunci, acest lucru nu ar demonstra că prețul de echilibru al motorinei standard din România a ajuns la 11 lei pe litru.

Autoritățile sunt îndemnate să comunice transparent

Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că simplul mesaj potrivit căruia există stocuri nu mai este suficient. Instituțiile statului ar trebui să prezinte zilnic informații verificabile. Acestea ar trebui să includă nivelul stocurilor comerciale și de urgență, exprimat în zile de consum.

De asemenea, autoritățile ar trebui să comunice producția zilnică a rafinăriilor. Tot aici ar trebui prezentate importurile contractate și sosirile programate. Lista ar trebui să includă și gradul de încărcare al depozitelor și terminalelor. Nu în ultimul rând, ar trebui anunțat numărul stațiilor temporar nealimentate.

Totodată, Dumitru Chisăliță atrage atenția că mesajele alarmiste trebuie evitate. În opinia sa, astfel de afirmații pot alimenta chiar criza pe care pretind că o anunță.

„Trebuie să se evite titlurile de tipul «România rămâne fără motorină în două săptămâni», «România în pericol să se confrunte cu penurie», chiar dacă sunt venite din gura unor oficialități, deoarece nu sunt susținute printr-o balanță fizică. A informa despre riscuri este necesar. A transforma un scenariu extrem într-o certitudine poate crea chiar criza despre care se pretinde că avertizează”, avertizează președintele AEI.

În final, expertul spune că nu există dovezi potrivit cărora cineva încearcă în mod deliberat să provoace panică. Cu toate acestea, autoritățile competente ar trebui să verifice dacă răspândirea mesajelor alarmiste este spontană, speculativă sau coordonată.