Bulgaria devine bateria regiunii, în timp ce România importă masiv energie

Exporturile de energie din Bulgaria ilustrează un contrast tot mai vizibil în regiune. În timp ce Sofia se laudă cu venituri suplimentare din vânzarea de electricitate, România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra sistemului energetic național. Problema e generată direct de dificultățile Centralei de la Cernavodă. Diferența dintre cele două țări ține, în bună parte, de modul diferit în care au fost proiectate sistemele de răcire ale reactoarelor nucleare. Evident, ține și de investițiile bulgare în capacități de stocare a energiei.

Bulgaria, „bateria Europei de Est”

Bulgaria exportă, în aceste zile, între 32.000 și 33.000 MWh de energie electrică zilnic. Aceste volume sunt descrise de autoritățile și presa de la Sofia drept fără precedent. „Din cauza crizei de pe Dunăre, câștigăm milioane în venituri suplimentare față de nivelul obișnuit”, a declarat ministrul Iva Petrova, vineri, la Nova TV.

Publicația Investor.bg, citând declarațiile directorului Electrohold Trade, Martin Gheorghiev, descrie Bulgaria drept o adevărată baterie a Europei de Est, potrivit Mediafax. Pe lângă cele două reactoare de la Kozlodui, care asigură 37-38% din mixul energetic bulgar, țara beneficiază de dezvoltarea accelerată a capacităților de stocare. Este cazul energiei solare produsă ieftin ziua, care este stocată în baterii și livrată seara. Atunci, cererea și prețurile cresc. Potrivit lui Petrova, Bulgaria a introdus, în mai puțin de un an, peste 6 GW de sisteme de baterii, finanțate inclusiv prin Planul de Redresare și Reziliență.

România, cumpărător masiv în orele de seară

Seceta severă a obligat Nuclearelectrica să oprească preventiv, pe 28 iulie, Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă, din cauza nivelului fără precedent de scăzut al Dunării. Unitatea 2 a rămas conectată, după ce parametrii au permis continuarea funcționării în siguranță, dar Unitatea 1 rămâne oprită.

Datele Transelectrica pentru seara de 6 august arată amploarea reală a dependenței României de exporturile de energie bulgare. La orele19:45, țara consuma aproximativ 7.232 MW, dar producea intern doar 4.991 MW. Importul net ajunsese la circa 2.240 MW. Este aproape o treime din consumul instantaneu. Cel mai mare flux fizic venea chiar din Bulgaria. Aroximativ 2.474 MW, vin prin cele patru interconexiuni dintre cele două țări.

Presa bulgară confirmă acest tipar. Mediapool scria, încă din 5 august, că traderi din România și Ungaria solicitaseră capacități transfrontaliere de 3.500-4.000 MW pentru achiziții de energie din Bulgaria. Capacitatea disponibilă pentru export este practic epuizată integral.

Kozlodui rezistă, Cernavodă e mai vulnerabilă

Diferența esențială dintre cele două țări ține de modul în care au fost proiectate sistemele de răcire ale centralelor nucleare. Potrivit Agenției bulgare de Reglementare Nucleară, sistemele de siguranță de la Kozlodui folosesc circuite separate, cu soluții care reduc dependența imediată de nivelul Dunării. Cele două unități funcționează normal, deși autoritățile bulgare nu exclud reducerea puterii, dacă seceta se prelungește.

Situația de la Centrala de la Cernavodă rămâne mai fragilă. Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că, dacă Dunărea continuă să scadă cu 2-3 centimetri pe zi, condițiile actuale ar mai permite funcționarea Unității 2 doar câteva zile. Asta fără măsurile suplimentare prin care autoritățile încearcă să asigure apa necesară răcirii reactorului.

România se pregătește să limiteze consumul industrial

Contrastul dintre cele două țări a devenit și mai evident chiar vineri. În timp ce ministrul bulgar anunța venituri record din exporturile de energie, Guvernul României adopta cadrul legal care permite Transelectrica să limiteze, dacă va fi nevoie, consumul marilor companii industriale, în intervalul orar 19:00-23:00.

Măsura rămâne prevăzută doar ca ultimă soluție. Înainte de limitarea consumului, Transelectrica poate porni capacități de producție aflate în rezervă. Mai poate reduce sau anula exporturile proprii de energie. Consumatorii casnici nu sunt incluși în acest mecanism de limitare. Ministerul Energiei a solicitat deja, în mod voluntar, populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă folosirea energiei electrice tot în intervalul 19:00-23:00, până pe 31 august. Este exact perioada în care producția fotovoltaică internă dispare. România devine puternic dependentă de importurile din vecini, inclusiv din Bulgaria.