Analiză. Desemnarea lui Mureșan, șah la Bolojan? Ce urmărește Nicușor Dan prin mișcarea politică făcută joi

Președintele și-a justificat alegerea prin sprijinul exprimat la consultări: Mureșan era candidatul cu cele mai multe voturi anunțate. A invocat experiența sa europeană și a avertizat că formarea guvernului va fi dificilă. „Nu avem o majoritate conturată”, a spus Nicușor Dan în declarația de la Cotroceni.

Desemnarea schimbă însă poziția de negociere a celor care l-au propus. Bolojan și Dominic Fritz trebuie acum să arate cum poate funcționa guvernarea fără PSD. Nici președintele PNL, nici cel al USR nu au avut nicio reacție publică referitoare la desemnarea lui Mureșan timp de câteva ore bune, semn că decizia a creat surprindere în cele două partide.

O nominalizare stranie

Felul în care a fost anunțată propunerea ridică, la rândul său, întrebări despre cât de serioasă este desemnarea lui Nicușor Dan. La desemnările lui Eugen Tomac și Adrian Veștea, președintele a apărut alături de candidați. Mai mult de atât, în cazul lui Adrian Veștea, liberalul declarase că președintele îl anunțase cu câteva zile înainte să facă anunțul oficial și că trimisese după el la Brașov o mașină SPP. În cazul lui Siegfried Mureșan, Nicușor Dan a venit singur și a anunțat că persoana propusă ceruse timp de gândire.

Acceptul europarlamentarului PNL a venit ulterior, printr-o postare pe Facebook. Președintele a făcut astfel publică alegerea înainte de a putea prezenta și acordul candidatului. Succesiunea anunțurilor a lăsat impresia unei decizii insuficient coordonate cu cel care urma să formeze guvernul. 

Mureșan era propunerea PNL, USR și UDMR încă din 26 iunie. După aproape trei luni, nevoia unui răgaz ridică o întrebare firească: ce anume mai trebuia clarificat înainte de acceptare? 

Politic, prezentarea l-a expus imediat pe Mureșan: candidatul susținut de luni întregi părea să ezite când primea mandatul. În același timp, PNL și USR au fost puse în situația de a apăra o desemnare despre care nici ei nu credeau că o să se realizeze.

Aceste elemente alimentează ipoteza că președintele a urmărit și testarea celor două partide, transferând asupra lor presiunea găsirii unei soluții. Nu dovedesc că nominalizarea a fost făcută pentru a eșua. Dar slăbesc imaginea unei candidaturi pregătite împreună cu Cotroceniul și susținute printr-o strategie comună de obținere a voturilor.

Câte voturi lipsesc și de unde ar putea veni

Potrivit site-urilor Senatului și Camerei Deputaților, PNL are 80 de parlamentari, USR 58, iar UDMR 31. Împreună, cele trei formațiuni însumează 169 de voturi. Pragul pentru învestire este de 233.

Cu cele 17 voturi ale minorităților incluse în calcul, totalul ajunge la 186. Lipsesc, așadar, 47 de voturi. Chiar adăugând toate cele 23 de voturi ale neafiliaților considerați negociabili în aceeași analiză, totalul ar fi 209: încă 24 sub majoritate.

Problema este și politică. PSD a condiționat susținerea de participarea la guvernare, în timp ce liberalii și USR susțin că nu mai vor cu social-democrații la guvernare. După desemnare, Grindeanu a anunțat însă că partidul va analiza propunerea pe 21 septembrie. Poziția finală asupra cabinetului Mureșan rămâne de urmărit.

UDMR exclude explicit o majoritate dependentă de AUR și de celelalte partide pe care le consideră extremiste. Kelemen Hunor a precizat că restricția privește chiar voturile de susținere, nu doar componența guvernului. Separat, AUR a anunțat că nu votează învestirea unui guvern din care nu face parte.

În aceste condiții, majoritatea cere schimbarea unei poziții politice sau desprinderea unor parlamentari de linia propriului partid. Simplul sprijin al celor trei formațiuni care l-au propus nu este suficient.

De ce poate fi un șah la Bolojan

Desemnarea îi oferă lui Ilie Bolojan șansa de a instala premierul susținut de partid. Îl expune, în același timp, unui eșec verificabil prin vot. Dacă Mureșan nu trece, refuzul unei înțelegeri cu PSD devine mai greu de susținut prin argumentul existenței unei alternative.

Această interpretare apare deja în interiorul PNL. Lideri liberali au declarat pentru G4Media, sub protecția anonimatului, că nu fuseseră avertizați asupra deciziei și că o consideră ostilă. Aceleași surse nu exclud însă obținerea unor voturi din PSD.

Pentru Cotroceni, un eventual eșec ar putea deveni argumentul următoarei negocieri: varianta cerută de PNL și USR a fost încercată și nu a produs o majoritate. Presiunea s-ar muta spre acceptarea altui premier, a revenirii PSD în executiv sau a unei formule de sprijin reciproc.

PSD încearcă deja să folosească această vulnerabilitate. Claudiu Manda a pus sub semnul întrebării seriozitatea propunerii liberale și a susținut că un guvern stabil se poate construi numai în jurul PSD. Reacția sa arată direcția în care partidul poate exploata un vot negativ.

Acest avantaj potențial arată însă de ce desemnarea poate slăbi poziția lui Bolojan chiar dacă președintele a acceptat candidatul liberalilor.

Absența ultimatumului privind anticipatele

În mesajul desemnării, Nicușor Dan a cerut compromis și a invocat urgența formării guvernului. Deși le putea flutura prin față parlamentarilor amenințarea anticipatelor, președintele nu a legat explicit respingerea lui Mureșan de decizia de a dizolva Parlamentul.

Un asemenea avertisment ar schimba calculul parlamentarilor care se tem că nu își vor păstra mandatul. Respingerea candidatului ar veni cu riscul unei campanii electorale imediate, în locul așteptării unei propuneri mai convenabile.

Pentru ca presiunea să funcționeze, amenințarea trebuie însă să fie credibilă. Parlamentarii trebuie să creadă că președintele chiar este dispus să dizolve Legislativul. Dacă se așteaptă la încă o nominalizare, pot refuza actualul candidat fără să considere că își pun mandatul în pericol.

Absența ultimatumului lasă deschisă interpretarea că președintele își păstrează libertatea pentru o altă formulă guvernamentală. Totuși, ea poate reflecta și dorința de a negocia înainte de escaladare. Nicușor Dan afirmase anterior că nu mai exclude anticipatele.

Când poate Nicușor Dan să dizolve Parlamentul

Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Sunt necesare cumulativ două condiții: lipsa unui vot de încredere timp de 60 de zile de la prima solicitare și respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Guvernul Veștea a fost respins pe 22 iunie. Prin urmare, perioada de 60 de zile de la prima solicitare este deja depășită. Dacă și cabinetul Mureșan este respins, ar exista cele două respingeri necesare.

Retragerea unui candidat înaintea votului nu reprezintă o solicitare de învestitură respinsă. De aceea, contează dacă Mureșan ajunge efectiv în Parlament și pierde votul.

Dizolvarea rămâne o posibilitate, nu o obligație a președintelui. Acesta poate continua desemnările. Constituția permite o singură dizolvare într-un an și o interzice în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial ori în timpul mobilizării, războiului, stării de asediu sau de urgență. După dizolvare, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni, potrivit articolului 63.

Ce variante deschide desemnarea

Mureșan obține un acord cu PSD. Cabinetul ar putea trece dacă social-democrații acceptă sprijinul parlamentar în schimbul unor angajamente ulterioare. Bolojan ar păstra inițiativa, dar guvernarea ar depinde de respectarea acordului.

Mureșan atrage voturi individuale. Această variantă presupune suficiente rupturi în grupurile care îl resping, fără pierderea susținerii UDMR, adică fără voturile AUR, SOS. Chiar dacă votul de învestire reușește, rămâne problema sprijinului pentru buget și reforme. O majoritate obținută într-o singură zi nu garantează stabilitatea executivului.

Mureșan eșuează, iar președintele cere refacerea coaliției. Nicușor Dan ar putea invoca imposibilitatea guvernării fără PSD și propune un premier acceptabil pentru mai multe partide. Bolojan și Fritz ar trebui atunci să aleagă între compromis și continuarea blocajului.

Urmează un candidat PSD, cel mai probabil Sorin Grindeanu. Social-democrații ar putea revendica șansa de a construi propria majoritate. Desemnarea nu le-ar garanta însă voturile: ar trebui să obțină sprijin suplimentar și să depășească, la rândul lor, incompatibilitățile dintre partide.

Președintele alege anticipatele. Scenariul devine disponibil după îndeplinirea condițiilor constituționale, dar depinde de decizia Cotroceniului. Până atunci, posibilitatea dizolvării poate servi și ca presiune pentru încheierea unui acord.

Desemnarea lui Mureșan îl obligă deja pe Bolojan să își testeze alternativa în Parlament. Pentru a vedea dacă este și pregătirea revenirii PSD, vor conta următoarele acțiuni ale președintelui: negocierile pentru candidat, folosirea presiunii anticipatelor și formula susținută dacă această încercare eșuează.