Adrian Papahagi: Participarea lui Nicușor Dan la „BoP-ul lui Trump” este un compromis diplomatic într-un context dificil

Papahagi califică reuniunea drept „un flop”, descriind-o ca pe „o adunătură de dictatori asiatici în jurul unui lider narcisic”. În opinia sa, evenimentul ar fi fost marcat de discursuri „dezlânate” și de o organizare care a plasat lideri politici în plan secund față de persoane private precum Jared Kushner sau Steve Witkoff.

Cu toate acestea, el afirmă că, dincolo de impresia generală negativă, speră ca inițiativa să producă „măcar ceva bun” pentru regiunea afectată de conflict din Orientul Mijlociu.

România, între SUA și UE

Analiza lui Papahagi mută apoi accentul pe poziția României. El subliniază că Statele Unite rămân „puterea numărul unu a lumii”, iar Donald Trump este președintele SUA încă trei ani, fapt ce nu poate fi ignorat în calculul diplomatic al Bucureștiului.

În acest context, Papahagi descrie România drept „o țară slabă”, afectată de probleme structurale precum corupția, demografia și fragilitatea instituțională. Din această perspectivă, consideră că participarea lui Nicușor Dan la reuniune a fost o încercare de a menține și consolida relația cu Washingtonul, esențială pentru securitatea României, în condițiile războiului din proximitate.

El apreciază că administrația prezidențială a încercat să obțină „the best of both worlds”: să menajeze relația cu SUA, fără a se alinia complet unei inițiative la care marile state ale Uniunii Europene nu au subscris.

Un compromis diplomatic

Papahagi descrie situația ca pe o alegere diplomatică dificilă: România este invitată de SUA la o inițiativă pe care UE nu o agreează, în timp ce securitatea și stabilitatea sa depind atât de parteneriatul strategic cu Washingtonul, cât și de apartenența la Uniunea Europeană.

În opinia sa, soluția găsită reprezintă un compromis, „marca noastră în istorie”, iar președintele ar fi ieșit „onorabil și decent din încurcătură”. Totodată, Papahagi atrage atenția asupra necesității de a informa corect partenerii europeni, pentru a evita percepția că România ar putea deveni „un posibil cal troian de tip Orban” în interiorul UE.

Viziunea asupra viitorului UE

În finalul postării, Papahagi își exprimă dorința ca Uniunea Europeană să evolueze dintr-o confederație într-o federație, „Statele Unite ale Europei”, cu o administrație federală unică reală. Într-o astfel de structură, susține el, statele membre, inclusiv România, ar beneficia de securitate sporită și ar evita dilemele geopolitice între Washington și Bruxelles.

Potrivit acestuia, o federație europeană puternică, cu 450 de milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 20 de trilioane de dolari, ar reprezenta un „colos” care ar descuraja agresiunile externe și ar reechilibra relația transatlantică.

Postarea integrală poate fi citită pe pagina de Facebook a lui Adrian Papahagi.