Unitățile sanitare, obligate prin lege să raporteze în registrele naționale. Ministerul Sănătății propune noi reguli privind datele medicale

Potrivit documentului, măsurile urmăresc să asigure o colectare unitară și coerentă a informațiilor la nivel național, în vederea îmbunătățirii politicilor publice din domeniul sănătății.

Raportare obligatorie la nivel național

Una dintre principalele schimbări introduse de proiect este instituirea obligației legale pentru furnizorii de servicii medicale de a încărca datele prevăzute de lege în registrele naționale, fie direct, fie prin intermediul sistemelor informatice utilizate în activitatea curentă.

Inițiatorii arată, în nota de fundamentare, că această obligație va elimina caracterul fragmentar sau facultativ al raportării și va crea un mecanism național coerent, care să permită comparabilitatea informațiilor și o imagine clară asupra stării de sănătate a populației.

Rolul registrelor în monitorizarea bolilor

Registrele naționale au ca obiectiv monitorizarea incidenței și prevalenței bolilor cronice și transmisibile, identificarea rapidă a tendințelor epidemiologice și creșterea calității actului medical prin acces la date complete și actualizate. Totodată, acestea furnizează informații statistice esențiale pentru fundamentarea programelor naționale și a strategiilor din domeniul sănătății.

Prin consacrarea acestor obiective la nivel de lege, autoritățile susțin că este creat temeiul juridic necesar pentru colectarea și prelucrarea unitară a datelor medicale, în condiții de legalitate, proporționalitate și transparență.

Ce date pot fi prelucrate și în ce condiții

Proiectul reglementează explicit categoriile de date cu caracter personal care pot fi prelucrate în cadrul registrelor. Sunt avute în vedere datele de identificare ale pacienților, informații privind starea de sănătate, istoricul medical și antecedentele personale sau heredocolaterale, date clinice și paraclinice, diagnostice, proceduri și tratamente aplicate, precum și informații privind monitorizarea evoluției stării de sănătate. De asemenea, pot fi prelucrate și datele de identificare ale profesioniștilor implicați în acordarea serviciilor medicale.

Un element central al proiectului îl constituie clarificarea temeiului juridic pentru prelucrarea datelor privind sănătatea, inclusiv în lipsa consimțământului persoanei vizate, atunci când există un interes public major în domeniul sănătății publice. Ministerul precizează că această prelucrare se va realiza în condițiile și limitele prevăzute de legislația europeană.

Garanții privind protecția datelor

În paralel, proiectul consacră dreptul persoanelor vizate de a fi informate cu privire la prelucrarea datelor lor și de a formula o opoziiție motivată.

Pentru a asigura un nivel ridicat de securitate și confidențialitate, actul normativ introduce un set detaliat de măsuri tehnice și organizatorice. Printre acestea se regăsesc pseudonimizarea datelor prin separarea identificatorilor direcți de restul informațiilor, criptarea obligatorie a datelor transmise și stocate, precum și jurnalizarea automată a accesărilor, modificărilor și ștergerilor. Sunt prevăzute, de asemenea, mecanisme de audit și proceduri de alertare a responsabilului cu protecția datelor în cazul unor accesări neautorizate.

Accesul la registre va fi configurat pe niveluri de autorizare, iar personalul implicat va trebui să participe la instruiri periodice. Totodată, desemnarea unui responsabil cu protecția datelor este menționată expres, în acord cu cerințele europene în materie.

Prin aceste modificări, Ministerul Sănătății urmărește consolidarea cadrului legal al registrelor naționale și crearea unui sistem unitar de colectare și utilizare a datelor medicale, în care interesul public și protecția informațiilor sensibile să fie echilibrat, scrie 360medical.ro.