Tehnologia, prietenul cu două fețe. De ce aleg elevii metode alternative de învățare pentru Evaluarea Națională

Tocmai de aceea s-au dezvoltat în ultimii ani numeroase metode alternative de învățare. Este vorba despre un întreg ecosistem de soluții digitale și educaționale care compensează limitele școlii din România.

Metodele alternative de învățare sunt toate acele forme de pregătire care ies din modelul tradițional. Ele includ platforme online, lecții video, aplicații interactive sau chiar auto-învățare ghidată. Au devenit mult mai accesibile și mai sofisticate în ultimii ani, mai ales după pandemie, când educația online a devenit o adevărată infrastructură.

La nivel global, rapoartele OECD arată că utilizarea instrumentelor digitale în educație a crescut foarte mult după 2020. De asemenea, elevii care folosesc resurse interactive au o probabilitate mai mare de a exersa independent. În România, fenomenul este vizibil mai ales în zona pregătirii pentru examene. Meditațiile rămân o metodă dominantă, dar sunt completate tot mai des de platforme online și resurse gratuite.

„Mulți elevi au reticență să întrebe la clasă pentru că le e rușine”

Platforme precum SuperȘcoala răspund unei probleme destul de răspândite. Îi poate ajuta pe copiii care nu înțeleg la clasă și nu au nici acasă un sprijin constant. „La școală este foarte multă materie, predată într-o singură oră, pentru mulți copii. O parte înțeleg totul, dar mulți rămân cu lacune”, explică Dana Ludu, Business Development Manager la SuperȘcoala, în cadrul unui interviu pentru News Edge. 

„Mulți elevi au reticență să întrebe la clasă pentru că le e rușine. Pleacă acasă fără să înțeleagă lecția. Iar platforma vine ca un instrument stabil, cu prețuri modice, la care te poți întoarce oricând”, adaugă ea. 

Un studiu publicat în Journal of Clinical Medicine în 2022, realizat pe 647 de adolescenți, arată că teama de a greși în fața colegilor reduce foarte mult participarea activă în clasă, mai ales la vârstele gimnaziale. De aceea soluțiile digitale reprezintă o soluție, căci ele oferă un spațiu sigur. „Elevul primește foarte repede răspuns la orice nelămurire”, spune Dana Ludu. 

„Avem implementat un AI care oferă răspunsuri în maxim un minut și îți dă link direct către momentul din lecția video unde se explică acel lucru”, adaugă ea. Platforma funcționează și ca instrument pentru ca elevul să-și dea seama ce lipsuri are și cum poate să rezolve problemele. „După ce parcurgi lecțiile și rezolvi testele de evaluare, îți dai seama unde sunt golurile și poți consolida informația pas cu pas”, a mai spus Dana Ludu.

Folosirea tehnologiei vine cu un risc

Dar dacă tehnologia rezolvă problema accesului rapid la informații, asta nu înseamnă că riscurile nu există. Psihologul Beatrice Busuioc, spune pentru News Edge că „elevii procesează conținutul video și interactiv printr-o activare predominant senzorio-perceptivă și emoțională”. Conținutul captează rapid atenția și crește motivația, dar poate duce la o înțelegere mai fragmentată, mai puțin profundă a materiei. „Acest tip de conținut facilitează învățarea observațională, dar favorizează adesea o procesare fragmentată, cu mai puțin spațiu pentru reflecție și construire de sens personal”, explică specialista.

La nivel psihologic, mediile digitale pot funcționa ca un sistem de recompense rapide. Feedbackul este instant și stimularea vizuală este una constantă. Ceea ce crește, într-adevăr, implicarea, dar poate crea și dependență de validare imediată. „Se consolidează un stil de procesare mai superficial în detrimentul învățării profunde și al transferului competențelor în contexte offline, cum este Evaluarea Națională. Copilul primește foarte des întăriri artificiale, dar are mai puține ocazii să exerseze efortul susținut fără recompensă imediată”, spune Beatrice Busuioc. 

Școala propriu-zisă nu trebuie înlocuită

Un studiu UNESCO scoate în evidență că utilizarea excesivă a tehnologiei în educație, fără structură și fără interacțiune umană, poate afecta atenția, memoria de durată și chiar sănătatea emoțională a elevilor. De asemenea, învățarea exclusiv digitală vine cu un cost din punct de vedere relațional. Lipsa interacțiunii directe cu profesorii și colegii reduce oportunitățile de dezvoltare socială și emoțională, adică exact acele abilități care susțin reziliența în fața examenelor și a stresului.

De aceea nu trebuie înlocuită școala, ci ea se poate completa prin metodele alternative de învățare. „Combinarea lor deliberată, nu opoziția, oferă copilului atât atractivitatea și viteza mediului digital, cât și profunzimea și structura lecției clasice. Școala ar trebui să rămână nucleul formării, iar metodele alternative să funcționeze ca un sprijin, nu ca un substitut”, adaugă psihologul.

Școala rămâne locul în care se construiesc competențele de bază și unde copilul învață să funcționeze într-un cadru structurat. Meditațiile intervin punctual, acolo unde există lacune sau unde este nevoie de antrenament specific pentru examen. Iar metodele alternative de învățare completează sistemul prin flexibilitate, acces și posibilitatea de exersare individuală. 

Dana Ludu subliniază faptul că „noi încurajăm profesorii să folosească platforma ca material complementar la clasă. Nu înlocuim școala, o completăm”. 

Metodele alternative de învățare, prietenoase cu bugetul

Un alt element important este accesibilitatea. Meditațiile, de multe ori, pot deveni costisitoare, dar platformele digitale oferă o soluție mai ieftină. „Abonamentul poate fi mai ieftin decât o sesiune de meditație. Este un instrument la care te poți întoarce oricând ai nevoie, fără costuri suplimentare”, punctează Dana Ludu. Ceea ce reprezintă unul dintre cele mai importante efecte ale digitalizării.

În 2026, o ședință de meditații pentru gimnaziu costă, în medie, între 60 și 120 de lei. Un program constant de pregătire poate ajunge la câteva mii de lei pe parcursul unui an. În schimb, abonamentele la platforme educaționale digitale sunt, de regulă, la nivelul unei singure ședințe pe lună și oferă acces nelimitat la lecții, teste și explicații.

Chiar și așa, o platformă nu poate înlocui relația. Învățarea nu este doar un proces cognitiv, ci și unul emoțional. Fără sentimentul de siguranță, de validare și de încredere, nici cele mai eficiente metode nu produc rezultate pe termen lung. „În absența relației educaționale directe, copilul pierde un spațiu esențial de reglare emoțională și socială”, afirmă Beatrice Busuioc. 

De aceea, metodele alternative de învățare sunt deja parte din normalitate. Dar eficiența lor depinde de modul în care sunt integrate într-un sistem mai amplu, care include școala, familia și dezvoltarea emoțională a copilului.

Pentru elevul de clasa a VIII-a, pregătirea pentru Evaluarea Națională nu mai este doar despre cât învață, ci și despre cum învață. Iar între tabla din clasă și ecranul telefonului, soluția nu este alegerea uneia dintre ele, ci construirea unui traseu care să le folosească pe amândouă, inteligent și echilibrat.