Pahonțu conduce SPP din 2005 și a rămas în funcție în ciuda schimbărilor politice și a alternanței mai multor guverne și președinți. În CV-ul oficial, perioada 1987-1990 este descrisă drept activitate în cadrul Ministerului de Interne, ca comandant de pluton, fără precizarea faptului că unitatea sa făcea parte din Trupele de Securitate, scriu cei de la Recorder.
Ofițer în Trupele de Securitate
Recorder susține că, între 1987 și 1990, Pahonțu a fost comandant de pluton la UM 0305 Băneasa, unitate aflată în cadrul Trupelor de Securitate. Această structură militarizată a Ministerului de Interne făcea parte din aparatul represiv al regimului comunist și avea, printre atribuții, intervenția în cazul revoltelor și asigurarea pazei unor obiective.
Investigația mai arată că Pahonțu era rudă cu generalul Vasile Milea, unul dintre cei mai importanți oameni din conducerea militară a României comuniste. Potrivit unor surse din familia acestuia, tatăl lui Pahonțu era văr primar cu Milea.
Pahonțu, în dispozitivul de la Universitate
Documentele consultate de Recorder indică faptul că unitatea UM 0305 a fost mobilizată în București după prăbușirea mitingului organizat de Nicolae Ceaușescu pe 21 decembrie 1989.
Într-un raport întocmit de un ofițer al unității este menționat explicit că plutonul comandat de locotenentul Lucian Pahonțu a ajuns în dispozitivul de pe strada 13 Decembrie, în apropierea Hotelului Intercontinental. Militarii aveau scuturi și muniție de luptă.
Pahonțu a dat ulterior o declarație despre evenimente. El a susținut că subunitatea sa nu a avut contact cu manifestanții și că, în timpul în care s-a aflat în dispozitiv, în fața militarilor se găseau unități și blindate ale Ministerului Apărării care executau foc de avertisment.
Investigația Recorder compară însă această declarație cu mărturiile altor militari care s-au aflat în același dispozitiv. Aceștia descriu confruntări violente, intervenția blindatelor și focuri de armă în zona baricadei de la Intercontinental.
48 de oameni au fost uciși
Noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a fost una dintre cele mai sângeroase zile ale Revoluției. Potrivit datelor prezentate în investigație, în zona respectivă au fost 48 de oameni uciși, aproximativ 150 răniți și 1.245 bătuți și arestați.
Un fost coleg al lui Pahonțu, locotenentul Radu Grigoraș, a declarat pentru Recorder că militarii unității au fost prezenți la baricadă și că acolo s-a tras asupra manifestanților. El a afirmat însă că unitatea sa nu a consumat muniție.
Investigația subliniază că nu există, în documentele prezentate, o dovadă că Pahonțu ar fi tras personal asupra manifestanților. În schimb, documentele confirmă prezența sa în dispozitivul forțelor de represiune din zona în care au avut loc confruntările și victimele.
Mineriada din 1990
Investigația susține că traseul profesional al lui Pahonțu este legat și de evenimentele din 13 iunie 1990, când forțele de ordine au intervenit împotriva manifestanților din Piața Universității. În anii următori, Pahonțu a avansat în structurile Ministerului de Interne, ajungând ulterior să conducă Brigada 11 Mobilă București și Brigada Specială de Intervenție „Vlad Țepeș”.
Recorder notează că Pahonțu nu a răspuns punctual întrebărilor privind activitatea sa din perioada comunistă și Revoluția din 1989. Într-un răspuns transmis publicației, el a afirmat că întreaga sa activitate s-a desfășurat conform normelor legale și principiilor care guvernează activitatea militarilor.
Investigația ridică astfel o întrebare despre modul în care a fost prezentată public cariera unuia dintre cei mai longevivi șefi ai unei instituții de securitate din România și despre rolul exact pe care l-au avut militarii din Trupele de Securitate în represiunea din decembrie 1989.
