Palatul Sebestyen și Librăria Universității din Cluj sunt în centrul unei controverse. Comunicarea lipsă, principalul vinovat al scandalului termopanelor

Librăria Universității ocupă, din 1912-1913, un loc special în memoria colectivă a Clujului, iar orice intervenție asupra fațadei sale atrage atenția imediată a comunității locale. Recenta înlocuire a ultimelor rame de lemn cu tâmplăria albă de tip termopan a stârnit un val de nemulțumire publică, alimentat, în bună parte, de lipsa unei comunicări clare din partea beneficiarului lucrărilor, înainte de începerea intervenției.

Revolta din social media: „Îmi zgârie ochii și mă doare inima”

Vestea despre schimbarea tâmplăriei la Librăria Universității a pornit de la o postare publicată pe grupul Clujul Civic. O clujeancă, identificată doar prin inițialele A.E., a semnalat că ultimele bucăți de lemn din geamurile clădirii sunt înlocuite cu tâmplăria albă de termopan. „Oare care este prețul avizului de la monumente? A, ăsta n-o fi monument? A, poate nu are aviz?”, s-a întrebat femeia, retoric, în mesajul care a declanșat controversa.

„Nu știu, știu doar că e dureros să văd ce se întâmplă, îmi zgârie ochii și mă doare inima”, a mai transmis aceasta, potrivit Actualdecluj.ro. Femeia a precizat că nu afirmă cu certitudine că lucrările ar fi fost realizate fără autorizație, ci doar că nu cunoaște statutul exact al clădirii din perspectiva reglementărilor de patrimoniu. Un detaliu suplimentar, menționat de aceeași sursă, arată tensiunea momentului. Clujeanca a declarat că i s-ar fi comunicat, la fața locului, să nu fotografieze zona lucrărilor.

Palatul Sebestyen, monument istoric cu poveste editorială

Clădirea de pe strada Universității nr. 3, cunoscută drept Palatul Sebestyen, este inclusă pe lista monumentelor istorice, cu codul CJ-m-B-07477. Ea face parte din Ansamblul urban „Centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca”. Construită între 1912 și 1913, aceasta se află în perimetrul de protecție a valorilor istorice și arhitectural-urbanistice, dar și în zona arheologică protejată a orașului.

De-a lungul timpului, spațiul a găzduit mai multe librării simbolice pentru comunitatea clujeană. Librăria Remus Cioflec era numită în perioada interbelică, apoi Cartea Rusă „Librăria Pușkin”, Librăria Universității. După anul 2000, Librarium Universității. Pe fațada clădirii se află și plăci comemorative. Una este dedicată fostului primar Nicolae Drăganu, alta în memoria victimelor din decembrie 1989. Aceste detalii explică, în bună parte, încărcătura emoțională și simbolică pe care clădirea o are pentru locuitorii orașului.

Ce spune, oficial, documentația lucrărilor

Potrivit documentației afișate la fața locului, lucrările fac parte dintr-un proiect care prevede „schimbare destinație subsol apt. 2 din depozit în alimentație publică și realizare acces din exterior și schimbare tâmplărie exterioară”. Beneficiarul investiției este SC Books SA, proiectant general fiind biroul de arhitectură Trans Form, condus de arhitectul Vlad Negru, iar antreprenor general, firma Cresida SRL din Baia Mare.

Lucrările au început pe 1 iulie 2026 și au termen de finalizare pe 30 iunie 2028. Investiția se derulează în baza Autorizației de construire nr. 875, emisă de Primăria Cluj-Napoca pe 6 octombrie 2025. Asta arată că intervenția asupra tâmplăriei albe a avut, cel puțin formal, avizul autorității locale competente, cu mult înainte de declanșarea controversei publice.

Primăria a anunțat un control, pentru clarificarea situației

Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au transmis pentru Actualdecluj.ro că vor efectua un control la imobil, pentru a verifica dacă lucrările sunt autorizate corespunzător și dacă au fost obținute toate avizele necesare pentru o clădire aflată în zona protejată a centrului istoric.

Controlul anunțat de municipalitate a venit ca răspuns direct la valul de nemulțumire publică generat de schimbarea tâmplăriei albe de la Librăria Universității.

Explicația arhitectului: tâmplăria albă, marcă a Secessionului vienez

La două zile după izbucnirea controversei, Cluj24.ro a publicat clarificările arhitectului proiectului, potrivit cărora tâmplăria montată la Librăria Universității este realizată din lemn, nu din termopan din PVC, așa cum sugerase inițial reacția publică.

Arhitectul a explicat că fereastra albă reprezintă, de fapt, o soluție cromatică specifică arhitecturii clădirii: „Tâmplăriile sunt albe în tot Secessionul vienez”, stilul arhitectural din care face parte, în mod evident, și Palatul Sebestyen, construit chiar în perioada de glorie a acestui curent artistic central-european.

Vlad Negru, arhitectul proiectului de la biroul Trans Form, a precizat, pentru Cluj24.ro, că lucrările desfășurate în prezent la Librăria Universității sunt avizate și autorizate corespunzător. Declarația vine ca răspuns direct la întrebările ridicate în spațiul public despre legalitatea intervenției asupra tâmplăriei albe montate la clădirea istorică.

Arhitectul-șef al județului spune că e o îmbunătățire, nu o problemă

Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj și președintele filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OAR), a oferit, la rândul lui, o perspectivă tehnică menită să tempereze controversa. Potrivit acestuia, tâmplăria demontată de la Librăria Universității era, de fapt, din PVC, iar cea nou-montată este din lemn. E o schimbare pe care o consideră un progres calitativ evident.

„Cele care erau inițial, care au fost demontate, pare că au fost niște tâmplării de PVC. Cele care se pun acum sunt niște tâmplării de lemn decente, cu tot ce au nevoie. Ceea ce duce doar la o îmbunătățire a situației care era”, a declarat Salanță pentru Cluj24.ro.

Referitor la controversata tâmplărie albă, care a alimentat cea mai mare parte a reacțiilor publice, arhitectul-șef a explicat. Această culoare nu reprezintă, în niciun caz, o excepție pentru clădirile istorice din zona centrală a orașului. „În ce privește culoarea, într-adevăr, cred că faptul că a fost albă a generat de fapt toate aceste discuții, fiind asimilată cu PVC-ul ordinar de pe diverse clădiri. Dar culoarea, dacă ne uităm, hotelul Continental de lângă are tot tâmplărie albă. Dacă ne uităm la Palatul Bánffy, tot tâmplărie albă are”, a precizat Salanță.

Potrivit acestuia, disputa din jurul Librăriei Universității rămâne, în esență, o chestiune de estetică, nu una legată de deteriorarea reală a monumentului istoric. „Rămâne doar o discuție de estetică, dacă era mai bine să fie alb sau era mai bine să fie maro. În rest, calitatea acum este îmbunătățită față de ceea ce a fost”.

Un proiect modificat, cu aprobarea Comisiei Zonale a Monumentelor

Documentele Primăriei Cluj-Napoca arată că actualele lucrări fac parte dintr-o modificare de temă a proiectului inițial, elaborat încă din 2018. Fusese eliberat Certificatul de Urbanism (PAC) nr. 805/2018, întocmit tot de biroul Trans Form SRL, cu arhitectul Vlad Negru. Proiectul original fusese autorizat prin Autorizația de construire nr. 463, din 7 mai 2021, și ulterior printr-o nouă autorizație, nr. 806, din 24 octombrie 2024.

Modificarea de temă a proiectului a fost solicitată prin cererea nr. 680930, depusă pe 12 august 2025, și a primit aprobarea Comisiei Zonale a Monumentelor. Aceasta era condiționată, însă, expres, de păstrarea restructurării fațadei prevăzute inițial. Este un detaliu esențial. Modificările aduse Librăriei Universității nu au fost, așadar, decise unilateral de beneficiar sau de arhitect. Ele au trecut printr-un filtru instituțional specializat în protejarea patrimoniului construit.

Ce se schimbă, concret, la Librăria Universității

Noua documentație aduce câteva schimbări față de proiectul aprobat inițial. La subsol, funcțiunea prevăzută inițial pentru alimentație publică și evenimente este înlocuită cu spații destinate vânzării de cărți, depozite aferente și grup sanitar. Este o revenire, practic, la profilul comercial tradițional al clădirii, cel de librărie.

La parter, funcțiunea de librărie este menținută, dar spațiul este recompartimentat. Soluția tehnică pentru scara de acces destinată clienților este, de asemenea, modificată. În privința tâmplăriei exterioare, elementul care a declanșat întreaga controversă publică, documentația confirmă oficial. Noile elemente sunt realizate din lemn, de culoare albă, exact așa cum explicaseră deja arhitectul proiectului, și arhitectul-șef al județului.

Detalii tehnice și financiare ale investiției

Valoarea investiției de bază, menționată în documentația oficială, este de 14.920 de lei — o sumă relativ modestă, raportată la amploarea discuției publice generate. Autorizația prevede un termen de 12 luni pentru începerea efectivă a lucrărilor, iar durata totală de execuție este stabilită la 24 de luni de la data începerii lucrărilor.

Librăria Universității se află pe strada Universității nr. 1, în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca. Orice intervenție asupra clădirii rămâne supusă reglementărilor specifice zonei protejate. Acesta este cadru legal care, potrivit declarațiilor oficiale ale arhitectului proiectului și ale arhitectului-șef județean, a fost respectat integral pe parcursul întregului proces de avizare și autorizare.

O lecție despre comunicare, nu despre respectarea legii

Cazul Librăriei Universității ilustrează, poate cel mai bine, o problemă mult mai amplă decât simpla culoare a unei tâmplării. Este comunicarea deficitară dintre autorități, beneficiari și comunitatea locală, chiar și atunci când un proiect respectă întocmai normele legale. Chiar dacă intervenția asupra Palatului Sebestyen se dovedește, până la urmă, perfect conformă cu reglementările de patrimoniu și cu specificul arhitectural al epocii istorice căreia îi aparține clădirea, cei legați emoțional de acest loc simbolic al Clujului meritau, cu siguranță, un strop de atenție suplimentară.

O campanie de comunicare prietenoasă, derulată înainte de începerea lucrărilor, ar fi putut oferi clujenilor măcar iluzia că opinia lor despre oraș și despre simbolurile sale contează cu adevărat. În era în care informația circulă instantaneu, pe zeci de canale simultan, tăcerea instituțională rămâne, paradoxal, cel mai sigur mod de a transforma o simplă renovare într-un scandal public. Exact așa s-a întâmplat, în doar câteva zile, cu tâmplăria albă a Librăriei Universității.