Adevărul din spatele suplimentelor digestive. Dr. Cristina Șerban: „Probioticele trebuie administrate la 2-3 ore distanță de antibiotice”

În spatele acestui val de popularitate, însă, rămâne o întrebare esențială: cât din ceea ce promite piața este susținut cu adevărat de dovezi medicale și cât ține de marketing? Pentru mulți pacienți, probioticele au devenit o soluție rapidă la probleme precum balonarea, disconfortul abdominal sau tulburările de tranzit intestinal. 

Pentru a primi răspuns la această întrebare am stat de vorbă cu dr. Cristina Șerban Barbu de la clinica Medikali. În cadrul unui interviu realizat pentru News Edge, medicul explică rolul probioticelor în sănătatea digestivă, indicațiile susținute științific și limitele acestora în practica medicală.

Probioticele în viziunea medicilor

Medicul primar gastroenterolog atrage atenția că nu orice produs funcționează în orice situație, iar diferențele dintre tulpinile bacteriene pot schimba complet rezultatul. În practica clinică, nu vorbim despre „un probiotic universal”, ci despre microorganisme specifice, testate pentru indicații precise, în doze bine stabilite.

Discuția despre probiotice nu mai este doar una de interes general, ci una medicală, în care diferența dintre utilizarea corectă și cea greșită poate influența direct rezultatul tratamentului. În gastroenterologie, ele sunt studiate în legătură cu afecțiuni precum diareea infecțioasă, sindromul de intestin iritabil sau dezechilibrele apărute după tratamentul cu antibiotice, însă eficiența lor nu este uniformă și nici garantată în toate cazurile.

Diferența dintre un tratament util și un produs fără efect real stă, de multe ori, în detalii greu de înțeles pentru publicul larg: tulpini bacteriene, concentrații și indicații precise.

„Probioticele sunt microorganisme vii, bacterii sau drojdii, care au efecte benefice pentru sănătatea organismului, atunci când sunt administrate în cantități adecvate”, punctează dr. Cristina Șerban Barbu. Și acesta este punctul de pornire al discuției cu medicul primar gastroenterolog.

Ce sunt probioticele și cum sunt diferențiate în funcție de tulpini

Conform definițiilor utilizate în literatura de specialitate și acceptate de Organizația Mondială a Sănătății, probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, pot aduce beneficii gazdei. Diferențierea între produse se face în principal prin tulpinile bacteriene, dozajul exprimat în UFC (unități formatoare de colonii) și dovezile clinice asociate fiecărei tulpini.

Medicul subliniază că eficiența nu este determinată de numărul de tulpini, ci de specificitatea lor: „Dacă un probiotic are mai multe tulpini, nu înseamna neaparat că este mai bun; există probiotice cu efecte dovedite care au cu o singură tulpină; de asemenea, dacă are o concentrație mai mare, nu înseamnă că este mai eficient, uneori o concentrație bacteriană mare poate provoca balonare și disconfort abdominal.”

Studiile clinice publicate în jurnale precum The Lancet Gastroenterology & Hepatology și meta-analizele Cochrane arată că efectul probioticelor este dependent de tulpină, nu de categoria generală „probiotic”.

 Indicații medicale cu dovezi științifice reale

În gastroenterologie, utilizarea probioticelor este susținută de dovezi clinice în câteva indicații bine definite. „Exista dovezi științifice privind eficiența probioticelor în diareea acută infecțioasă, în prevenirea diareei asociate tratamentului cu antibiotice sau a celei determinate de Clostridioides difficile, precum și în sindromul de intestin iritabil, encefalopatia hepatică sau ca adjuvant în tratamentul pentru eradicarea Helicobacter pylori”, explică Dr. Cristina Șerban Barbu.

Tulpini precum Saccharomyces boulardii și anumite specii de Lactobacillus rhamnosus GG sunt frecvent menționate în prevenirea diareei asociate antibioticelor, conform ghidurilor clinice europene de gastroenterologie. De asemenea, în sindromul de intestin iritabil (IBS), studiile arată o reducere moderată a simptomelor precum balonarea și disconfortul abdominal, însă răspunsul este variabil de la pacient la pacient, ceea ce confirmă caracterul heterogen al microbiomului intestinal.

Cum alegem un probiotic?

Alegerea unui probiotic eficient este un proces care depinde de indicația medicală și de compoziția exactă a produsului. 

„În primul rand trebuie să fim atenți la tulpinile din probiotic, sa fie tulpini cu eficacitate dovedită pentru simptomele pe care dorim sa le tratam. De asemenea, concentratia este importanta, numarul de UFC din probiotic. Este de preferat ca alegerea probioticului sa fie facuta sub indrumarea medicului”, explică medicul.

Administrarea corectă este esențială pentru eficiență. Studiile farmacocinetice arată că supraviețuirea bacteriilor probiotice este influențată de aciditatea gastrică și de interacțiunea cu antibioticele. Din acest motiv, recomandările clinice includ administrarea la distanță de antibiotice și în relație cu mesele.

Medicul precizează că „probioticele trebuie administrate la 2-3 ore distanță de antibiotice, pentru a evita distrugerea bacteriilor bune. Administrarea se face de preferat cu 30 minute înainte de masa sau la începutul mesei, pentru ca bacteriile benefice sa nu fie inactivate de sucul gastric.”

În ceea ce privește durata, datele clinice arată că efectele devin vizibile după utilizare susținută. Beneficiile probioticelor apar de obicei după cel puțin 4 săptămâni de administrare.

Piața probioticelor, utilizarea excesivă și mituri susținute de cercetări

În ultimii ani, consumul de probiotice a crescut semnificativ la nivel global, inclusiv în Europa și România, pe fondul interesului pentru microbiom și sănătatea digestivă. Rapoarte din industria farmaceutică indică o expansiune constantă a segmentului de suplimente digestive, probioticele fiind printre cele mai vândute produse OTC din farmacii.

Există situații în care probioticele nu au beneficii demonstrate clinic, iar promovarea lor este mai degrabă comercială decât medicală.

Medicul subliniază o limitare importantă. „Dacă un probiotic are mai multe tulpini, nu înseamnă neapărat că este mai bun.” Un microbiom sănătos depinde în primul rând de dietă și stil de viață. „Este foarte important să avem o dietă variată și echilibrată, bogată în fibre vegetale, cu evitarea alimentelor ultraprocesate; un stil de viață sănătos cu evitarea stresului, sedentarismului și a lipsei de somn”, potrivit medicul.

Într-un peisaj în care interesul pentru microbiom crește, iar rafturile farmaciilor se extind constant cu produse noi, probioticele rămân un exemplu clar de zonă medicală aflată la granița dintre știință și consum de masă. Deși sunt susținute de studii în indicații precise, utilizarea lor largă, fără o selecție atentă a tulpinilor și fără recomandare medicală, riscă să transforme un instrument terapeutic într-un produs folosit „după auzite”, mai degrabă decât pe baza dovezilor.

Eficiența probioticelor nu este generală, ci strict dependentă de tulpină, dozaj și context clinic, iar beneficiile apar mai ales în situații bine definite, precum diareea asociată antibioticelor sau anumite forme de sindrom de intestin iritabil. În rest, rezultatele sunt variabile, iar promisiunile comerciale depășesc uneori ceea ce poate fi demonstrat științific.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!