Studiu revoluționar. Tiparele dintr-o zi dezvăluie cât vei trăi

Cercetătorii au analizat comportamentul peștilor killifish africani pe parcursul întregii lor vieți și au identificat tipare precise care indică longevitatea.

Echipa a monitorizat 81 de pești în acvarii echipate cu camere video. Înregistrările au acoperit întreaga lor existență. Cercetătorii au examinat miliarde de cadre și au corelat comportamentul zilnic cu șansele de supraviețuire.

Comportamentul, indicator neinvaziv al îmbătrânirii

„Comportamentul reprezintă o măsură neinvazivă a procesului de îmbătrânire”, explică Dr. Claire Bedbrook, bioinginer și neuroștiințist, coautoare a studiului.

Urmărirea activității și a somnului pe parcursul a 24 de ore poate oferi informații despre stadiul de îmbătrânire și poate prezice durata de viață. Aceasta descoperire devine și mai relevantă în contextul ceasurilor inteligente, care pot colecta astfel de date pentru oameni.

Studiul arată că, încă de la începutul vârstei de mijloc a peștilor, între 70 și 100 de zile, cei care urmau să trăiască mai mult aveau comportamente distincte. Aceștia prezentau un tipar de somn predominant nocturn. Peștii cu viață mai scurtă dormeau mai mult în timpul zilei.

De asemenea, peștii mai activi, care înotau mai energic și spontan, aveau șanse mai mari de longevitate. Cercetătorii au identificat 100 de comportamente scurte, elemente de bază ale activității killifish-ului, corelate cu durata de viață. Folosind inteligența artificială, oamenii de știință au prezis cu precizie durata de viață a unui pește. Aceasta pe baza câtorva zile de date din perioada de mijloc a vieții. Studiul arată că îmbătrânirea nu este continuă. Ea se desfășoară în etape, cu tranziții rapide între perioadele de stabilitate.

„Inițial am crezut că îmbătrânirea este graduală. Descoperirea arată că animalele trec prin etape distincte, cu schimbări rapide între ele”, spune Bedbrook, potrivit Science Focus.

Implicații pentru oameni

Cercetarea poate oferi informații despre îmbătrânirea animalelor cu creier complex și, în viitor, despre oameni. Monitorizarea comportamentului ar putea ajuta la evaluarea stadiului de îmbătrânire și la identificarea momentelor critice în care sănătatea se modifică rapid.

Acest studiu deschide calea unor metode neinvazive de estimare a longevității și de înțelegere a procesului de îmbătrânire, bazate pe observația atentă a comportamentului zilnic.

Studiul evidențiază și importanța tehnologiilor moderne în cercetarea biologică. Camerele video automate și algoritmii de inteligență artificială permit colectarea și analizarea unui volum imens de date. Astfel, comportamentele care anterior ar fi trecut neobservate devin acum detectabile și cuantificabile.