De ce studenții japonezi par imuni la „woke”. Explicația unui profesor universitar din Tokyo

Potrivit publicației The Spectator, profesorul Philip Patrick, lector la o universitate din Tokyo, spune că fenomenul „woke” există și în Japonia, însă este marginal și nu influențează viața universitară sau societatea în aceeași măsură ca în Europa sau Statele Unite.

Protestele există, dar sunt rare

Autorul explică faptul că în Japonia există parade Pride, proteste privind conflictul din Gaza și discuții despre egalitatea de gen. Totuși, aceste mișcări rămân limitate. Protestele sunt mici, pașnice și lipsite de agresivitatea care caracterizează uneori manifestațiile din Occident. În opinia sa, conceptul de „woke” nici măcar nu are un echivalent clar în cultura japoneză.

Studenții nu cunosc termenul

Experiența autorului la cursurile de limba engleză i-a confirmat această realitate. În timpul unei lecții despre un articol dedicat psihologului Jonathan Haidt, profesorul le-a cerut studenților să explice ce înseamnă termenul „woke”. Spre surprinderea sa, doar unul dintre cursanți auzise de acest concept. Studentul locuise anterior în Statele Unite și avea doar o idee vagă despre semnificația termenului.

O imagine generată cu inteligență artificială i-a nedumerit pe studenți

Pentru a ilustra conceptul, profesorul a folosit ChatGPT și a generat o imagine satirică. Personajul creat avea părul verde, numeroase piercinguri și insigne cu sloganuri precum „Smash the patriarchy”, „Eat the rich”, „Silence is violence”, „Save the planet” sau „No one is illegal”. Studenții japonezi au privit imaginea fără să înțeleagă mesajele. Ei s-au întrebat de ce personajul este îmbrăcat astfel și de ce pare atât de furios. Pentru majoritatea lor, sloganurile nu aveau nicio semnificație.

De ce fenomenul nu prinde rădăcini în Japonia

Philip Patrick consideră că japonezii privesc „woke” ca pe un fenomen occidental. Ei îl percep ca pe un produs al contextului social și politic din Europa și Statele Unite, nu ca pe o problemă proprie. Autorul spune că japonezii nu resping neapărat aceste idei. Pur și simplu nu le consideră relevante pentru societatea lor.

O societate care preferă stabilitatea

În opinia profesorului, multe dintre valorile promovate de mișcările „woke” intră în conflict cu normele tradiționale japoneze. Japonia rămâne o societate profund patriotică.

Nivelul de încredere în instituții este ridicat, iar majoritatea oamenilor consideră că sistemul funcționează suficient de bine. Țara este a cincea economie a lumii. Are una dintre cele mai scăzute rate ale criminalității și una dintre cele mai ridicate speranțe de viață. În acest context, autorul afirmă că puțini japonezi văd motive pentru a schimba radical societatea.

Așteptări modeste, dar satisfacție ridicată

Profesorul citează un sondaj realizat de Nippon Foundation. Acesta arată că doar 16% dintre tinerii japonezi cred că viitorul va aduce îmbunătățiri importante pentru ei sau pentru țara lor.

Autorul interpretează însă rezultatul într-o manieră diferită. El susține că japonezii au așteptări mai modeste și apreciază mai mult echilibrul social decât succesul individual.

Armonia socială este mai importantă decât succesul individual

Autorul susține că unul dintre cele mai importante valori din Japonia este conceptul de „wa”, adică armonia socială. Interesele comunității sunt adesea puse înaintea ambițiilor individuale. În acest context, standardele privind comportamentul civic sunt ridicate. Persoanele care încalcă legea suportă consecințe serioase. Profesorul spune că oamenii pot fi marginalizați în Japonia, însă acest lucru se întâmplă pentru încălcarea legii și nu pentru opinii sau declarații controversate.

Tinerii japonezi au aspirații diferite

Philip Patrick povestește că a renunțat să își mai întrebe studenții care este casa sau locul de muncă la care visează.

Răspunsurile sunt, de cele mai multe ori, foarte modeste. El oferă exemplul unei studente care, întrebată cum ar arăta locuința perfectă, a răspuns după câteva minute de gândire: „Aș vrea să locuiesc aproape de un Starbucks.” Autorul consideră că astfel de răspunsuri reflectă o cultură în care confortul și liniștea sunt apreciate mai mult decât dorința de a schimba lumea.

O societate mai omogenă

Profesorul amintește și observația făcută în anii ’70 de scriitorul american Gore Vidal. Acesta spunea că japonezii par membrii aceleiași familii. În opinia autorului, această impresie este valabilă și astăzi. El consideră că o societate relativ omogenă este mai puțin vulnerabilă la conflicte identitare și la polarizare. În astfel de condiții, spune el, este mai dificil ca mișcările bazate pe diviziuni sociale să câștige susținere.

Cultura „kawaii” nu înseamnă lipsă de maturitate

La prima vedere, tinerii japonezi pot părea copilăroși. Mulți poartă accesorii inspirate din anime, manga, Disney sau Hello Kitty. Cultura „kawaii”, care promovează estetica lucrurilor drăguțe, este foarte populară.

Autorul spune însă că această imagine poate fi înșelătoare. În opinia sa, maturitatea nu înseamnă neapărat activism politic sau participarea la proteste.

Comparația cu universitățile occidentale

Philip Patrick compară această atitudine cu protestele din unele universități occidentale. El amintește anularea unor cursuri universitare în urma protestelor și condamnarea unor activiști implicați în acțiuni violente împotriva unei fabrici. Autorul consideră că majoritatea studenților japonezi ar privi astfel de gesturi drept iresponsabile și lipsite de sens.

În cultura japoneză există conceptul „mottainai”, care exprimă regretul față de risipă. În opinia profesorului, pierderea unor oportunități educaționale sau sacrificarea unor ani din viață pentru proteste violente ar fi percepute ca o risipă inutilă.

Schimbarea societății nu este o prioritate

Autorul concluzionează că tinerii japonezi preferă stabilitatea în locul confruntării. Ei sunt mai interesați de o viață liniștită decât de schimbări sociale radicale.

În opinia profesorului, această abordare explică de ce fenomenul „woke” nu a reușit să capete amploare în Japonia. El consideră că societatea japoneză continuă să funcționeze pe baza consensului, disciplinei și responsabilității colective. La final, Philip Patrick afirmă că, dacă această atitudine este considerată de unii drept o dovadă de imaturitate, atunci speră ca tinerii japonezi să nu își piardă niciodată această perspectivă asupra lumii.

Începutul unei frumoase prietenii

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook.