S.O.S. România înaintează un dosar de suspendare cu șapte capete de acuzare, și un detaliu juridic care poate bloca totul de la start

S.O. S. dă atac la Cotroceni. „Nu este un act de ostilitate politică”. Propunerea de suspendare a președintelui vine de la un partid fără dovada celor o treime din parlamentarii necesari constituțional.

Grupul parlamentar S.O.S. România a depus luni, 11 mai 2026, către Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului o propunere de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan. Demersul este semnat de deputata Simona-Elena Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România, și este fundamentat pe articolul 95 alineatul 1 din Constituție, care reglementează suspendarea președintelui pentru „fapte grave” prin care ar fi încălcat Legea fundamentală.

Există însă un detaliu care poate bloca procedura înainte de orice dezbatere: potrivit Constituției, propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se adoptă cu votul majorității parlamentarilor. S.O.S. România nu a făcut dovada susținerii din partea unei treimi a parlamentarilor. În documentul de înaintare, rubrica privind numărul parlamentarilor care susțin propunerea apare necompletată, deși textul afirmă că inițiativa este susținută de un număr de parlamentari care ar îndeplini condițiile legale.

O propunere de suspendare fără semnăturile necesare vizibile nu este, tehnic, decât un document depus. Nu este, deocamdată, o procedură declanșată.

Șapte categorii de acuzații, de la CSM la vopsea electorală

Inițiatorii susțin că președintele ar fi comis un „cumul de acțiuni și omisiuni instituționale” care ar afecta echilibrul constituțional dintre puterile statului, independența justiției, controlul democratic asupra serviciilor de informații, procedura de formare a Guvernului și buna funcționare a autorităților publice.

Prima acuzație vizează justiția: S.O.S. România susține că anunțarea de către președinte a unui posibil mecanism de consultare în rândul magistraților privind CSM nu este prevăzut de Constituție și ar reprezenta o ingerință în activitatea autorității judecătorești. Mai mult, formațiunea acuză că președintele ar fi creat aparența unui „centru prezidențial” de analiză a problemelor din justiție, prin colectarea de materiale de la magistrați și anunțarea unor concluzii după consultări la Cotroceni.

A doua acuzație privește CCR: declarațiile publice ale președintelui la adresa Curții Constituționale în contextul amânărilor privind legea pensiilor magistraților, în special folosirea termenului „tergiversare”, sunt calificate drept presiune publică asupra judecătorilor constituționali.

A treia acuzație vizează SRI: neînaintarea către Parlament a unui director civil al Serviciului Român de Informații, menținând instituția sub conducere interimară, alături de declarații privind implicarea SRI în combaterea corupției și evaziunii fiscale, sunt calificate ca problematice în absența unei conduceri civile numite constituțional.

Filtrul ideologic și lansarea lui Drulă, argumentele politice din document

Un capitol separat al propunerii privește modul în care președintele a gestionat consultările politice. S.O.S. România susține că folosirea sintagmei „partide pro-occidentale” introduce un filtru ideologic inexistent în articolul 103 din Constituție, unde criteriul relevant este majoritatea parlamentară, nu orientarea politică declarată. Inițiatorii acuză, de asemenea, implicarea președintelui în discuții privind politici fiscal-bugetare și pachetul de reforme, susținând că acesta ar fi depășit rolul constituțional de mediator.

Cel mai neobișnuit cap de acuzare din document vizează un eveniment de campanie: S.O.S. România susține că participarea președintelui la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă la Primăria Capitalei și transmiterea unui mesaj favorabil unui candidat ar încălca neutralitatea funcției prezidențiale, chiar dacă președintele nu este formal membru al unui partid politic.

Alegerile din 2024 și „securitizarea excesivă” a democrației

Propunerea include și acuzații legate de modul în care președintele ar fi comunicat extern concluzii privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Inițiatorii susțin că un subiect de o asemenea gravitate democratică ar fi trebuit dezbătut mai întâi în Parlament, înainte de a fi prezentat liderilor europeni.

S.O.S. România acuză totodată o „securitizare excesivă” a unor teme democratice. Este vorba despre procesul electoral, dezinformarea, libertatea de exprimare. Partidul susține că apărarea democrației nu poate fi făcută prin mecanisme opace sau preponderent securitare, fără garanții privind pluralismul politic și controlul parlamentar.

Ce urmează procedural, și de ce matematica contează

Potrivit procedurii constituționale, propunerea de suspendare ar urma să fie comunicată președintelui și transmisă Curții Constituționale, care emite un aviz consultativ. Ulterior, documentul poate fi dezbătut și supus votului Parlamentului în ședință comună. Dacă suspendarea este aprobată de Parlament, Constituția prevede organizarea unui referendum național pentru demiterea președintelui în termen de cel mult 30 de zile.

Toate acestea rămân scenarii condiționate de un prim pas care nu a fost dovedit public: că S.O.S. România deține semnăturile a cel puțin o treime din parlamentari. Ar fi aproximativ 112 din cei 334 de senatori și deputați. Fără această dovadă, cererea depusă astăzi riscă să rămână un gest politic fără procedură, un document care a ocupat prima pagină, dar nu a deschis nicio ușă constituțională.

S.O.S. România susține că demersul nu reprezintă un act de ostilitate politică, ci un instrument constituțional de control parlamentar. Parlamentul și CCR vor decide dacă îl tratează ca atare. Oricum, aceste instituții au dovedit că în ce privește acest partid, tratamentul este unul vizibil mai agresiv decât în cazul altora.