Românul și țigara – o relație pe muchie de cuțit. Cum a devenit fumatul un obicei care încă definește milioane de români

Potrivit celor mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Eurobarometru și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), între 4 și 6,5 milioane de români folosesc în prezent produse din tutun sau nicotină.

În spatele acestor cifre se află o relație veche de secole, care a evoluat odată cu societatea românească. Și care continuă să influențeze atât comportamentul consumatorilor, cât și politicile publice.

De la „iarba de leac” la unul dintre cele mai controversate produse de consum

Tutunul a ajuns în Europa după expedițiile lui Cristofor Columb din 1492. Exploratorii europeni au observat populațiile indigene din America folosind frunzele plantei în ritualuri și în viața de zi cu zi. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, planta a fost adusă pe continent de navigatori și diplomați. Francezul Jean Nicot a contribuit decisiv la popularizarea ei. De la numele său provin atât denumirea științifică Nicotiana, cât și termenul „nicotină”.

La început, tutunul era considerat un remediu pentru numeroase afecțiuni. Medicii vremii îl recomandau pentru tratarea durerilor de cap, a rănilor, afecțiunilor respiratorii și chiar a unor boli grave, într-o perioadă în care efectele nocive ale fumatului nu erau cunoscute.

Cum a ajuns tutunul în principatele românești

În spațiul românesc, tutunul a pătruns prin intermediul relațiilor comerciale cu Imperiul Otoman. Cea mai veche dovadă arheologică a utilizării sale este o pipă din lut descoperită la Cetatea de Scaun a Sucevei și datată în anul 1571. În secolele următoare, cultivarea și comercializarea tutunului sunt deja atestate documentar. Iar produsul începe să fie prezent atât la curțile domnești, cât și în viața cotidiană a orașelor.

În perioada fanariotă, fumatul devine un simbol al statutului social. Boierii își primeau musafirii cu cafea și ciubuc. Iar accesoriile pentru fumat – lulele, narghilele sau ciubuce ornamentate – făceau parte din ritualurile de socializare și din imaginea elitei vremii. În același timp, autoritățile civile și religioase încercau periodic să limiteze răspândirea acestui obicei, considerat de unii incompatibil cu normele morale ale epocii. Cu toate acestea, odată cu industrializarea secolului al XIX-lea și apariția producției de țigarete în fabrici, consumul de tutun s-a extins rapid. Mai mult, a devenit un fenomen de masă.

Mai bine de patru secole mai târziu, relația românilor cu tutunul rămâne una complexă. Deși legislația, politicile fiscale și campaniile de sănătate publică încearcă să reducă prevalența fumatului, România continuă să se afle printre statele europene cu un număr ridicat de consumatori de produse din tutun și nicotină.

România, printre statele europene cu cea mai mare prevalență a fumatului

Datele recente confirmă că România rămâne una dintre țările europene în care consumul de produse din tutun este peste media Uniunii Europene.

Potrivit Eurobarometrului Special 539, aproximativ 34% dintre adulții români utilizează produse din tutun sau nicotină. Ceea ce plasează România în primele patru state membre din Uniunea Europeană.

Organizația Mondială a Sănătății utilizează o metodologie diferită și estimează că aproximativ 26% dintre adulți sunt fumători activi. Echivalentul a circa 4,1 milioane de persoane. Diferența dintre cele două valori este explicată prin modul de calcul. În timp ce OMS ia în considerare doar fumătorii curenți, Eurobarometrul include și utilizatorii de țigări electronice, produse cu tutun încălzit și alte produse cu nicotină.

O altă concluzie desprinsă din studiile publicate în ultimii ani este că prevalența fumatului a rămas ridicată în România, în ciuda majorării accizelor, a interdicțiilor privind fumatul în spațiile publice închise și a numeroaselor campanii de informare privind efectele consumului de tutun asupra sănătății.

Cine este fumătorul român?

Statisticile arată că nu există un profil unic al consumatorului de tutun. Însă anumite tendințe sunt constante.

Bărbații continuă să fumeze semnificativ mai mult decât femeile. Datele Institutului Național de Sănătate Publică indică o prevalență de aproximativ 30,8% în rândul bărbaților, comparativ cu 7,7% în rândul femeilor pentru fumatul zilnic.

Cea mai ridicată prevalență este întâlnită în grupa de vârstă 25–39 de ani. Consumul începe să scadă după vârsta de 55 de ani.

În ceea ce privește mediul de rezidență, diferențele dintre urban și rural sunt reduse. Studiile Global Adult Tobacco Survey (GATS) arată că prevalența este aproape egală în cele două medii. Ceea ce demonstrează că fumatul reprezintă un comportament răspândit în întreaga societate românească.

Intensitatea consumului rămâne ridicată. Un fumător consumă, în medie, aproximativ 16–17 țigări pe zi. Peste 70% dintre fumătorii zilnici aprind prima țigară în primele 30 de minute după trezire, indicator utilizat frecvent în evaluarea dependenței de nicotină.

Hai să ieșim din statistici

Un sondaj de opinie NewsEdge ne ajută să abordăm tema dintr-o perspectivă mai personală. Grupul care a avut amabilitatea să răspundă la întrebările noastre este destul de eterogen. Atât ca vârstă, cât și ca mediu social.

Un lucru remarcat din debut, pentru majoritatea bărbaților împrietenirea cu țigarea s-a produs în armată. Excepția o constituie Mircea, care s-a lăsat de fumat în armată, ca urmare a unui pariu. Și pentru ceilalți respondneți asumarea obiceiului a fost strâns legată de socializare – grupul din liceu sau facultate, petreceri, etcetra.

Cei mai mulți dintre cei intervievați s-au lăsat de fumat, au redus numărul țigărilor sau au apelat la produse alternative. Motivația variază, de la riscul pentru sănătate până la costuri.

Cel mai impresionant caz este cel al Ioanei, care a renunțat la acest obicei după ce a primit un diagnostic dur: „Am fumat ca un șarpe peste 20 de ani. Peste 2 pachete pe zi. M-am lăsat de nevoie, când m-au diagnosticat cu leucemie.”

Deși statisticile și rapoartele oficiale vorbesc despre dependența de nicotină, cei mai mulți dintre respondenții noștrii vorbesc mai degrabă despre un obicei social.

Ioana: „De ce fumam? La început ca să fiu cool (aveam 20 de ani și toată lumea fuma), apoi ca gest reflex, ca acțiune socială. Nici măcar nu eram dependentă de nicotină. Puteam trăi linistită fără țigări. Dar dacă îmi puneam o cafea îmi „sărea” pachetul de țigări din geantă.”

Mariana: „M-am apucat de fumat în facultate, pentru socializare. Ca să mă integrez în grupul colegilor.”

Dacă în urmă cu câteva decenii se vorbea sporadic despre riscurile pe care le aduce cu sine acest obicei, în zilele noastre campaniile de informare și măsurile legale sunt mult mai prezente. Cu toate acestea un număr mare de persoane continuă, sau, și mai rău, se apucă de fumat.

Un posibil răspuns la întrebarea „de ce” îl primim tot de la Ioana: „E o prostie să dai bani ca să îți distrugi sănătatea. Dar din păcate nimeni cu crede în experiențele altora, ci doar când dă el cu capul de ușă.”

O tendință care îngrijorează: consumul în rândul tinerilor

Dacă în cazul adulților evoluția consumului a cunoscut perioade de creștere și scădere în ultimele decenii, datele privind adolescenții ridică noi semne de întrebare.

Studiul european ESPAD, realizat în rândul elevilor cu vârste între 15 și 16 ani, arată că România se situează peste media participanților în ceea ce privește utilizarea țigărilor electronice. Aproximativ 29% dintre adolescenții români declară că folosesc astfel de produse. Comparativ cu o medie de 22,5% în celelalte țări participante la studiu.

În același timp, specialiștii observă o scădere a vârstei la care tinerii intră pentru prima dată în contact cu produsele care conțin nicotină. Fenomenul este asociat extinderii ofertei de produse alternative și accesului facil la acestea.

Cât de sănătoase sunt dispozitivele alternative de fumat

Exită două tipuri de astfel de dispozitive.

Țigările electronice care permit utilizatorului să inhaleze vapori de nicotină. Un raport al celor de la Europeanlung.org susține că acest produs este mult prea nou pe piață, motiv pentru care nu există încă studii care să poată să infirme sau să confirme convingera utilizatorilor că nu există riscuri. Dar „există dovezi că celulele din corp care sunt expuse la vapori se deteriorează și nu mai funcționează. De asemenea, există și dovezi care arată o legătură între vapori și posibilitatea de inflamație și infecții în plămâni.”

Celălatt tip de divice înlocuiește tutunul ars cu cel încălzit. Nici în cazul acestora nu există certitudini în privința efectelor. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o foarte mare varietate de produse, în funcție de brand. „Există unele dovezi că produsele încălzite fără ardere conțin produse chimice noi, care nu sunt prezente în țigările tradiționale și care ar putea fi toxice și nocive.”

În ce măsură ajută aceste device-uri la renunțarea la fumat? Un posibil răspuns ni-l oferă Cătălin, unul dintre respondenții sondajului nostru: „Am trecut acum vreo 10 ani la vapat și de vreo 9 la tutun încălzit electric. Fizic mă simt mai curat decât după fumatul clasic. Dar tot e o dependență de care nu scap. Și cu siguranță nu sunt sănătoase, nu le-a recomandat medicul.”

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!