Pentru a înțelege mai clar ce se întâmplă, trebuie pornit de la ideea de bază, aceea că statul nu vinde companiile în întregime, ci doar pachete mici de acțiuni. Ceea ce înseamnă că rămâne acționar majoritar și păstrează controlul. Nuanța a fost subliniată și de Oana Gheorghiu, dar și de premierul Ilie Bolojan.
Bursa, în termeni simplu, este un mecanism prin care se cumpără și se vând bucăți din companii. Răzvan Pașol, specialist în investiții, traduce reforma companiilor de stat în cadrul unui interviu pentru News Edge. El spune că „trebuie să înțelegem că se evaluează și se vând pachete mici de acțiuni. Unele dintre aceste companii sunt deja listate pe bursă, statul a vândut deja niște pachete. Hidroelectrica e exemplul perfect”.
În cazul companiei, listarea din 2023 a arătat că există cerere reală pentru astfel de acțiuni. De aceea, biroul premierului recomandă o nouă vânzare de pachet minoritar, de 5 – 10%, în perioada următoare. Specialistul evidențiază că nu este ceva nou pentru țara noastră, ci este o continuare a unor pași făcuți deja în trecut.

Oricine poate cumpăra acțiuni la companiile de pe busră
Răzvan Pașol vorbește și despre transparență. Spre deosebire de privatizările din trecut, explică el, listarea la bursă funcționează diferit. „Când se vând pe bursă, poate să cumpere oricine, orice persoană din România, orice firmă din țară”, spune el. Specialistul punctează faptul că nu există un cumpărător „ascuns”, ci o piață „deschisă”.
„Fondurile de pensii, de exemplu, sunt cumpărători de acțiuni la bursă. Și în fondurile de pensii sunt banii a milioane de români. Atunci când statul listează o companie și fondurile de pensii cumpără acțiuni, nu vorbim despre niște investitori abstracți, ci despre banii oamenilor obișnuiți, investiți în economie”, adaugă Răzvan Pașol.
Pentru companii, efectele sunt la fel de importante. Când o companie este deținută doar de stat, ea poate funcționa mai relaxat. Căci nu este verificată constant de investitori și, uneori, pot apărea cheltuieli ineficiente sau decizii mai puțin justificate prin argumente clare. Angajații, chiar și cei din management, trebuie să fie unii bine pregătiți și care să performeze conform așteptărilor. Nu va mai fi loc de numiri pe bază politică.
„Firma listată la bursă nu mai poate funcționa în același mod ca înainte. Este obligată să fie mai atentă la bani, mai organizată și mai transparentă. Listarea pe bursă le obligă la o activitate mai ordonată, mai eficientă. Investitorii cer eficiență”, spune specialistul.
Conform declarațiilor sale, apare presiunea banilor investiți. Cei care cumpără acțiuni vor rezultate. „Dacă firma nu performează, investitorii reacționează și pot să vândă acțiunile”, punctează Răzvan Pașol.
De ce se uită investitorii către companiile de stat?
Investitorii sunt interesați de aceste companii pentru profit. „Orice investitor cumpără acțiuni ca să obțină un câștig”, spune specialistul. Iar companiile de stat din România, mai ales cele din energie, sunt considerate foarte atractive. „Energia este importantă pentru economie. Avem producție nucleară, hidro, energie regenerabilă, gaze naturale. Sunt companii importante și performează”, explică el.
Un alt domeniu care atrage atenția pe piață este cel bancar. Posibila listare a CEC Bank a stârnit discuții, dar, din punctul de vedere al pieței, nu este ceva neobișnuit. Compania nu este încă listată, statul deține 100% din acțiuni.
„Dacă acest lucru s-ar schimba, nu se va întâmplă absolut nimic care să îngrijoreze. Doar că o parte din acțiuni ar putea fi cumpărate de investitori, nu putem spune deloc că banca se schimbă radical sau își pierde controlul statului Este o evoluție normală. Există multe bănci listate la bursă în România și au rezultate foarte bune”, spune Răzvan Pașol.
Cum se stabilește prețul de vânzare a acțiunilor pe bursă?
Un subiect dezbătut a fost prețul la care se vor vinde acțiunile. Mulți se tem că statul ar putea vinde prea ieftin. Dar procesul este unul complex și implică experți internaționali.
„Când statul vrea să vândă acțiuni dintr-o companie, nu stabilește pur și simplu un preț. Sunt contactați intermediari, firme specializate importante la nivel internațional. Intermediarii se uită la cât profit face compania, ce datorii are, ce investiții urmează și cât ar putea câștiga în viitor. Apoi compară compania cu altele similare din alte țări. Se discută apoi cu investitori mari pentru a vedea cât ar fi dispuși aceștia să plătească și multe alte elemente”, explică Răzvan Pașol.
Specialistul evidențiază că nu este o decizie luată „peste noapte”, ci este rezultatul unui proces amplu de evaluare. Dar trebuie să se țină cont că piața fluctuează, iar momentul ales pentru listare poate influența prețul. „Investiția la bursă, prin natura ei, are și riscuri. Dar, de asemenea, nu pot fi câștiguri mari fără riscuri”, spune el.
Pe bursă prețurile urcă și coboară în funcție de cerere, de context economic și de încrederea investitorilor. Asta înseamnă că momentul în care statul alege să vândă este foarte important. Dacă piața este într-o perioadă bună, cu interes mare din partea investitorilor, prețul poate fi mai ridicat. Dacă există incertitudine, cum ar fi crizele economice, fluctuațiile de prețuri la energie sau investiții mari în desfășurare, prețul poate fi mai mic.
Ce ar trebui să înțeleagă românii?
„Un român obișnuit ar trebui să înțeleagă că poate participa la creșterea și profitabilitatea acestor companii. Poate cumpăra acțiuni și de 500 sau 1.000 de lei”, explică specialistul. El scoate în evidență trecerea de la o economie în care statul deține tot, la una în care cetățenii pot deveni, măcar parțial, investitori.
De asemenea,, interesul pentru bursă pare să crească. „Bursa a avut performanțe foarte bune anul trecut și la începutul acestui an”, spune Răzvan Pașol. „Asta arată că există deja un interes mai mare pentru investiții și că piața este mai matură decât în trecut”, a adăugat el.
Reforma companiilor de stat aduce beneficii, precum transparență și acces la investiții, dar vine și cu riscuri legate de evaluare, timing și pierderea unor venituri viitoare.
Ce urmează pentru economia României?
Pentru următoarele 12 luni, efectele reformei companiilor de stat vor fi unele mixte și nu vor apărea peste noapte. Cum s-a menționat mai sus, doar trei companii dintre cele vizate pot aduce între 3 și 8 miliarde de lei la buget. Banii, dacă sunt direcționați corect și responsabil, pot reduce din presiunea deficitului existent. De asemenea, o bursă mai activă atrage capital străin. O activitate mai intensă crește încrederea investitorilor în economia românească. Alte companii private din țară pot alege să se listeze.
Pe partea de riscuri, principalul dintre ele este legat de timing. Căci dacă listările sau vânzarea de acțiuni suplimentare coincid cu o perioadă de instabilitate, statul ar putea pune pe piață acțiuni la prețuri sub potențialul real. Ceea ce reprezintă un câștig pe termen scurt, dar o pierdere pe termen lung.
Scenariul cel mai probabil după această reformă este unul de mijloc. Vor putea avea loc câteva listări și vânzări reușite urmate de un entuziasm pe piață. Ar putea veni apoi o perioadă în care investitorii să urmărească dacă promisiunile se transformă în rezultate concrete.
