Comisia Europeană cere frontiere interne libere în Schengen și monitorizare digitală împotriva amenințărilor

Oficialii europeni susțin că migrația ilegală și securitatea pot fi gestionate mai bine prin cooperare. Statele comunitare au la dispoziție instrumente moderne de control. Astfel, circulația cetățenilor în interiorul blocului comunitar nu va mai fi afectată de bariere birocratice.

Această solicitare apare într-un moment tensionat. În ultimele luni, mai multe guverne europene au decis să prelungească verificările la linii teritoriale vecine. Au fost invocate riscuri majore de terorism, dar și presiunea migratorie crescută.

Înapoi la controlul de frontieră

Executivul de la Bruxelles a solicitat marți eliminarea verificărilor la granițele din interiorul comunității. Măsura vizează dezvoltarea unui parteneriat regional mult mai „eficace”, conform agenției France Presse. 

Lista țărilor care aplică astfel de restricții la granițe este lungă. Printre ele se numără Austria, Danemarca, Franţa, Germania și Italia. De asemenea, Olanda, Slovenia şi Suedia au adoptat măsuri similare. Norvegia aplică și ea aceste verificări. Deși nu face parte din Uniune, statul nordic aparține spațiului de liberă circulație.

Doar situațiile excepționale duc la controale

Regulamentul european permite aceste acțiuni doar în cazuri extreme. Statele pot activa controale temporare dacă există pericole reale pentru ordinea publică. Securitatea internă a fiecărei țări reprezintă o prioritate majoră, conform precizărilor de la Bruxelles.

Totuși, Comisia Europeană își apără cu fermitate valorile de bază. Instituția atrage atenția asupra pierderilor economice generate de blocajele de la granițe. Măsurile afectează direct activitatea zilnică a lucrătorilor transfrontalieri din regiune.

Verificări alternative

Executivul de la Bruxelles le cere statelor vizate să renunțe la barierele fizice prin dialog. Cooperarea regională strânsă este soluția recomandată pentru securizarea frontierelor.

Potrivit executivului UE, există alternative mai eficace, cum sunt „controalele poliţiei nesistematice, identificarea biometrică mobilă sau tehnologiile de urmărire a vehiculelor’’.

Aceste soluții tehnologice pot înlocui cu succes cozile de mașini de la vămi. Ele asigură o supraveghere discretă, dar extrem de sigură.

Despre Pactul privind Azilul și Migrația

Comisia Europeană mizează pe noile reglementări comunitare adoptate recent de blocul comunitar. Schimbarea legislației europene oferă soluții concrete pentru gestionarea fluxurilor de refugiați.

Uniunea Europeană subliniază de asemenea intrarea în vigoare a Pactului privind Azilul şi Migraţia, o legislaţie ce „le va furniza statelor membre instrumente mai eficace pentru a face faţă deplasărilor neautorizate în spaţiul Schengen’’.

Ce este spațiul Schengen

Spațiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație unică în lume. El se întinde în prezent pe o suprafață de peste 4 milioane de kilometri pătrați. Populația totală din această regiune depășește numărul de 450 de milioane de cetățeni. Comunitatea include 29 de state partenere. Printre acestea se află 25 de țări care fac parte din Uniunea Europeană. Restul membrilor fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb. Statele asociate sunt Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

România și Bulgaria au parcurs mai multe etape pentru aderare. Consiliul a eliminat inițial controalele aeriene și maritime la finalul anului 2023. Oficialii europeni au decis eliminarea verificărilor terestre în decembrie 2024. Ambele state fac parte pe deplin din spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025.