„Dacă închidem granițele, distrugem economia.” Sunt concluziile unui raport privind migrația, prezentat de premierul spaniol Pedro Sánchez

Guvernul Spaniei a analizat efectele în cazul în care ar stopa migrației. Rezultatele sunt greu de digerat. Autoritățile spaniole și-au luat o poziție clară în cea mai mare dispută politică din Occident și susțin că au date solide care să o susțină.

În timp ce majoritatea guvernelor occidentale se grăbesc să înăsprească condițiile de trecere a frontierele, premierul Pedro Sánchez insistă asupra unei politici de imigrație liberă. Această opinie e sprijinită de un raport tehnic care argumentează economic de ce restrângerea fluxurilor de imigranți ar fi o greșeală serioasă.

Potrivit raportului, o reducere anuală de 30% a fluxurilor de imigrație ar micșora PIB-ul Spaniei cu 5% în următorul deceniu, 14% până în 2055 și 22% până în 2075. Aceste date au fost întocmite de Biroul Național de Previziune și Strategie (ONPE). Aceasta nu este o previziune pe care un  guvern și-ar dori-o să o aibă pe masă.

Raportul apare în aceeași săptămână în care Spania a înregistrat un record de 22 de milioane de lucrători angajați. Experții atribuie această cifră de angajați parțial, fluxurilor susținute de migrație care au accelerat puternic după pandemie.

Ferme, sate, școli care dispar

Efectele unei politici restrictive asupra imigrației ar depăși cu mult cifrele privind PIB-ul.

Peste 220.000 de ferme agroalimentare ar putea fi abandonate în următorii 50 de ani. Trei din zece ferme aflate în funcțiune astăzi ar dispărea, agravând criza cronică a depopulării rurale din Spania.

Până la 2.300 de mici municipalități, aproximativ 20% din total, ar putea dispărea complet.

Provincii precum Orense și Zamora, unde vârsta medie depășește deja 50 de ani, se confruntă cu dificultăți.

Efectele se pot amplifică rapid. Mai puțini lucrători înseamnă mai puțini copii în școli. Raportul estimează închiderea a 32.000 de clase primare și 18.000 de clase secundare.

Centrele de asistență medicală primară din mediul rural ar urma fi închise. În același timp locuitorii rămași nu vor mai avea acces la serviciile de bază, iar medicii rezidenți vor rămâne fără serviciu.

Cine acoperă golurile?

Muncitorii imigranți susțin deja sectoarele în care forța de muncă locală nu se angajează.

În agricultură, unde condițiile dificile de la fermele din Huelva, Almería și Catalonia interioară au atras critici vehemente din partea organizațiilor pentru drepturile muncitorilor. Ei ocupă posturi care altfel ar rămâne vacante.

Raportul susține că imigranții generează între 15% și 25% din creșterea anuală a venitului mediu. Și deși percepțiile populare sunt că aceștia reduc salariile sau perspectivele de angajare ale lucrătorilor nativi, acest lucru nu reflectă adevărul.

Un program de guvernamental din 2018, care urmează să fie revocat în iunie, a acordat aproape automat rezidență pentru aproximativ 240.000 de cetățeni venezueleni.

Acordul lui Sánchez cu Podemos de atunci a deblocat și un program extraordinar de migrare, susținut de grupuri precum Regularisation Now, care au militat îndelung împotriva condițiilor de muncă care exploatau muncitorii de la fermele spaniole.

Fără medici, fără îngrijitori într-o țară îmbătrânită

Sistemul de sănătate ar simți o presiune acută în Spania.

Odată cu reducerea sau stoparea imigranților, sistemul sanitar ar putea scădea cu 28%. Acest lucru s-ar întampla exact în momentul în care numărul persoanelor în vârstă, dependente, crește cu aproape 60%, potrivit analiștilor ONPE.

În orașe precum Madrid, 90% dintre asistenții medicali sunt deja imigranți.

Satisfacerea cererii viitoare de îngrijire ar necesita aproximativ 483.600 de lucrători suplimentari față de nivelurile actuale de ocupare. Cercetările provin de la BBVA, Universitatea Cambridge și OCDE.

Studiile însă sunt vechi ceea ce înseamnă că deficitul ar putea fi deja mai mare decât sugerează cifrele. Forța de muncă din medicină se confruntă deja cu o criză proprie.

Grupul Tehnic de Lucru privind Migrația, format din nouă academicieni de la universități spaniole, estimează că o stopare a imigrației ar reduce numărul medicilor specialiști din țară cu 64.000. Acest lucru ar fi o lovitură serioasă pentru un sistem de sănătate publică care se confruntă deja cu liste de așteptare tot mai mari.

Pensiile, problema eternă a Spaniei

Sistemul de pensii adaugă o altă presiune.

Până în 2075, analiștii estimează că fiecare beneficiar ar trebui să contribuie cu încă 2.000 € pentru a menține nivelurile actuale de beneficii. Deși semnalează un paradox, finanțele publice ar atinge un vârf între 2050 și 2060, pe măsură ce generația X, născută în perioada de boom demografic își finalizează pensionarea.

Sursa: euronews