Negocieri la Bruxelles: Dragoș Pîslaru cere înghețarea salariilor demnitarilor până în 2031

România s-a angajat prin PNRR să adopte o nouă lege a salarizării unitare. Acest act normativ trebuie să elimine disparitățile uriașe dintre angajații din sectorul public. Guvernul de la București dorește să aplice noua grilă pentru toți bugetarii. Totuși, autoritățile vor ca reforma să nu conducă la majorări pentru demnitari.

Presiunile de la București se lovesc de refuzul Comisiei Europene 

Poziția inițială a Comisiei Europene a fost clară. Executivul european a cerut ca legea să se aplice tuturor categoriilor de salariați, fără nicio excepție. Guvernul României solicită însă această limitare din cauza valului de nemulțumiri din țară. Opinia publică critică dur veniturile mari ale aleșilor și ale înalților funcționari publici.

Miza de 800 de milioane de euro: Fondurile PNRR depind de noua lege 

Miza financiară a negocierilor este uriașă pentru țară. Prin aplicarea acestei reforme, România poate atrage încă aproximativ 800 de milioane de euro din PNRR. Pierderea fondurilor europene ar genera probleme majore în bugetul de stat.

Experții europeni subliniază că România va câștiga pe termen mediu și lung. Beneficiile nu apar doar din atragerea banilor, ci din reforma propriu-zisă. Noul sistem va elimina discriminările istorice din instituții. De asemenea, noua legislație va pune capăt exceselor financiare făcute între diversele categorii de bugetari.

Ce prevede legea salarizării

Ministerul Muncii a lansat proiectul noii legi a salarizării în dezbatere publică pe data de 25 mai. Acest document reprezintă o reformă esențială pe care România a asumat-o prin PNRR. Actul normativ a introdus o măsură specială pentru angajații din sectorul public. Inițiativa a prevăzut o diferență salarială tranzitorie pentru persoanele ale căror venituri ar fi putut să scadă.

Proiectul a garantat că niciun bugetar nu va pierde bani la salariu după aplicarea reformei. Veniturile lunare nu puteau scădea sub nivelul încasat în luna decembrie 2026. Regula a fost stabilită pentru salariații care își păstrează funcția și condițiile de muncă.

Dacă noua grilă indica un salariu mai mic, statul urma să acopere diferența automat. Această sumă fusese gândită sub forma unei compensații financiare temporare, plătită în fiecare lună.

Sindicaliștii, nemulțumiți de noul proiect

Reprezentanții personalului auxiliar critică dur documentul aflat în dezbatere. Liderii sindicali susțin că noul proiect va bloca veniturile angajaților. Aceștia avertizează că textul legislativ riscă să determine o nouă perioadă de înghețare salarială. De asemenea, măsurile propuse pot relua conflictele juridice majore din sistemul public.

Sindicaliștii afirmă că actul normativ copiază greșelile din trecut. Ei fac referire directă la efectele negative ale vechii Legi nr. 153/2017. Acel text a plafonat salariile pe o perioadă de patru ani. Acea decizie a generat ulterior mii de litigii în instanțe și executări silite. Toate aceste procese au adus costuri suplimentare uriașe pentru bugetul de stat.

În plus, angajații consideră că noua lege ignoră realitatea din teren. Documentul nu reflectă complexitatea activității pe care o desfășoară grefierii în fiecare zi. Liderii de sindicat acuză ministerul că încalcă propriile promisiuni. Noua formă legislativă nu respectă principiile privind ierarhizarea corectă și egalitatea în muncă. Măsurile actuale mențin discriminările dintre categorii, spun reprezentanții personalului auxiliar.