Cum ne va afecta, de fapt, vânzarea de acțiuni ale unor companii de stat? Între servicii mai bune și riscul unor prețuri mai mari

Documente interne, apărute în spațiul public, arată că biroul premierului are un plan structurat, cu priorități bine scoase în evidență și cu un calendar deja conturat pentru perioada următoare. De asemenea, companiile de stat despre care se discută sunt împărțite în categorii. Unele sunt pregătite pentru listare imediată, altele sunt amânate, iar unele sunt ținute în așteptare din cauza riscurilor.

„Avem o listă de companii care ar putea fi eligibile pentru listare, dar suntem încă în etapa de analiză. Urmează o evaluare de specialitate, discuții în cadrul Guvernului și abia apoi o decizie asumată. Listarea este un instrument extrem de eficient pentru a introduce buna guvernanță și pentru a face transparentizarea cheltuielilor într-o companie de stat”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu joi, 16 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă. 

Reforma prezentată nu înseamnă că Guvernul vinde tot, ci mai degrabă că a ales ce, când și cât vinde. „O listare nu este un proces care se întâmplă peste noapte. Vorbim de 12 până la 24 de luni, cel puțin, pentru fiecare companie, pentru că este nevoie de analize, de studii și de aliniere între ministere și la nivel politic. După ce vom avea această aliniere și aceste analize, vom reveni cu informațiile necesare”, a explicat vicepremierul.

Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank sunt în fruntea listei

În fruntea listei se află trei companii considerate prioritare. Este vorba despre Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Sunt companii mari, profitabile și atractive pentru investitori. Reprezintă exact tipul de active care pot fi vândute relativ ușor și la un preț bun.

„Orice listare se va face sub nivelul de 51%, astfel încât statul să rămână acționar majoritar. În practică, vorbim de pachete minoritare, de 5-10%, dar aceste procente vor fi stabilite în funcție de fiecare companie”, a mai declarat Oana Gheorghiu.

În varianta propusă acum, statul păstrează controlul cu peste 50% din acțiuni și vinde doar pachete mici, de 5–10%. Ceea ce înseamnă că deciziile importante rămân, teoretic, la Guvern.

În schimb, în cazul companiilor care nu sunt deja pe Bursa de Valori București (BVB), listarea lor va însemna că vor deveni mai atent monitorizate. Pentru că vor trebui să raporteze public și periodic cum cheltuie banii și ce rezultate au. Conform proiectului, se poate ajunge astfel la o gestionare mai eficientă, mai puțină risipă și, în unele cazuri, servicii mai bune sau investiții mai mari. În plus, listarea poate aduce bani noi în companii, care pot fi folosiți pentru dezvoltare, fără ca statul să se împrumute.

Dar există și riscuri, indirect. Dacă statul vinde chiar și un procent mic, pierde o parte din profitul pe care l-ar fi încasat anual din acele companii. În timp, sumele se adună. Mai mult, odată cu intrarea investitorilor privați, companiile vor fi mai orientate spre profit. Ceea ce poate însemna, în anumite situații, prețuri mai mari pentru produse și servicii. Există și riscul ca statul să vândă într-un moment nepotrivit, când valoarea companiei este mai mică decât ar putea fi în viitor. 

Ilie Bolojan: „Statul va rămâne acţionar majoritar”

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a făcut câteva declarații pe subiect printr-o postare pe pagina sa de Facebook. „Statul va rămâne acţionar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menţinut integral”, a explicat el.

„Această etapă va contribui la dezvoltarea pieţei de capital din România, la creşterea transparenţei şi la o performanţă mai bună a companiilor de stat”, a mai scris Ilie Bolojan pe pagina de socializare. 

Potrivit premierului, în următoarele 30 de zile vor avea loc noi evaluări ale importanţei strategice, dar și a situaţiilor financiare ale companiilor. „România nu îşi mai permite risipa şi blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie şi în bugetul public, în beneficiul României şi al oamenilor”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.

BVB poate deveni un actor relevant în regiune

Motivația Guvernului pentru care a prezentat proiectul nu ține doar de nevoia de bani la buget. Din documentele făcute publice, reiese că există o strategie mai amplă, legată de dezvoltarea pieței de capital din România. Mai exact, autoritățile încearcă să transforme Bursa de Valori București într-un actor relevant în regiune. În prezent, piața de capital locală este considerată relativ mică în comparație cu cele din țări precum Polonia, Cehia sau Austria. Fondurile mari de investiții și fondurile de pensii au nevoie de companii mari și stabile în care să își plaseze banii. Fără astfel de companii, bursa rămâne limitată, iar capitalul pleacă spre alte piețe.

De aceea, listarea unor companii de stat este văzută de cabinetul premierului drept o opțiune viabilă, nu doar o măsură punctuală. Cu astfel de măsuri, statul încearcă să folosească propriile companii și pentru a crește bursa și pentru a atrage investitori mari în România.

Cu acțiunile Hidroelectrica pe masă

Cazul Hidroelectrica este cel mai clar exemplu al strategiei. Compania este cotată drept cel mai valoros activ al statului. Iar listarea din 2023 a fost considerată una de succes prin interesul mare al investitorilor. În documentele mai sus menționate, se recomandă o nouă listare de tip Secondary Public Offering (SPO), prin vânzarea unui pachet de 5-10%, care ar putea avea loc în 2026. Argumentele sunt că Hidroelectrica este o companie profitabilă, stabilă și deja cunoscută pe piață. Astfel, ar putea atrage mai mulți investitori instituționali mari, ceea ce ar întări întreaga bursă.

Dar există însă și limite clare care trebuie menționate. Statul deține în prezent aproximativ 80% din companie. Ceea ce înseamnă că dacă se vinde prea mult, statul riscă să piardă controlul. Dacă vinde prea puțin, impactul asupra pieței este limitat. În plus, momentul ales pentru vânzare este esențial. Prețul acțiunilor poate fluctua în funcție de piață, de producția de energie sau de contextul economic. 

Neptun Deep ar putea influența prețul în cazul Romgaz

Romgaz apare ca a doua mare companie adusă în discuție. Dar în acest caz prudența este mai mare. Planul prevede vânzarea unui pachet de 5-7% tot în 2026, însă decizia finală depinde foarte mult de momentul din piață. Pentru că valoarea unei companii energetice este influențată de factori externi, precum prețul gazelor sau evoluția unor proiecte mari. 

În cazul Romgaz, proiectul Neptun Deep este esențial. Dacă exploatarea gazelor din Marea Neagră merge conform planului, veniturile companiei ar putea crește semnificativ după 2026. Ceea ce înseamnă că valoarea acțiunilor ar putea crește, de asemenea. În raport se specifică faptul că momentul listării trebuie ales cu atenție, pentru a nu vinde înainte ca valoarea reală să se reflecte în preț.

De ce cazul CEC este simplu și la Nuclearelectrica, complicat

Pentru CEC Bank situația este diferită. Statul deține din compania integral, 100%. Ceea ce face procesul de listare, teoretic, unul mai simplu. Documentele mai sus menționate o descriu drept „cel mai solid candidat de IPO”, adică de ofertă publică inițială. IPO-ul este momentul în care o companie ajunge pentru prima dată pe bursă.

În cazul CEC Bank, avantajele sunt unele clare, căci banca ar putea atrage capital pentru dezvoltare și ar deveni una mai transparentă. În același timp, o bancă listată trebuie să funcționeze strict după reguli stricte și în conformitate cu deciziile luate de Adunarea Generală a Acționarilor (AGA). Ceea ce ar putea limita rolul ei în programele guvernamentale. Cum ar fi, de exemplu, finanțarea unor proiecte sociale sau economice.

În cazul Nuclearelectrica, situația este mai complicată. Societatea este listată pe BVB, iar statul este acționar majoritar, cu un pachet de 82,498%. Dar, în cazul ei, ca și la Romgaz, listarea unui al doilea pachet este delicată. Motivele sunt numeroase – investițiile mari și retehnologizarea reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă vor afecta temporar producția și profitul. În plus, Comisia Europeană a anunțat joi, 16 aprilie, că a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizare respectă cerințele UE. Apoi este vorba de reactoarele 3 și 4, care sunt încă în stadiul de proiect. Și, nu în ultimul rând, de reactoarele modulare (SMR) de la Doicești, un al proiect în stadiu incipient.

Dacă tragem linie și adunăm, Nuclearelectrica va fi în următorii ani mai puțin atractivă, raportat la potențial, chiar dacă pe termen lung rămâne una foarte valoroasă. Ori, a vinde acum ar însemna, probabil, un preț mai mic decât cel potențial.

Mari semne de întrebare în cazul Salrom și Poșta Română

În alte situații, problemele sunt mai degrabă administrative. La Salrom, listarea depinde de finalizarea unui audit al rezervelor de sare, întârziat de ani de zile. Fără respectivul document, nimeni nu poate spune cu exactitate cât valorează compania. 

La Poșta Română, raportul evidențiază că nu există încă o evaluare clară a costurilor și a valorii reale. Ceea ce face imposibilă o listare corectă. Iar în cazul Loteriei Române, compania nu este considerată urgentă pentru listare. Ceea ce face ca acest pas să fie amânat.

O reformă sofisticată

În același timp, criticii din spațiu public continuă să atragă atenția asupra riscului de a vinde prea devreme sau prea ieftin. Mai multe nume importante din PSD au reacționat în mediul online după anunțul făcut de Oana Gheorghiu. Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, este de părere că „planul lui Ilie Bolojan a ieșit la iveală. Celebra, deja, vicepremier Gheorghiu, după îndelungi analize, propune să începem să vindem ce mai avem prin casă”, a declarat senatorul.

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), a scris pe Facebook că „tocmai v-a dat doamna Gheorghiu, vicepremierul care nu a făcut nimic în 10 luni, o știre dar nu a spus-o corect! Știrea pe care v-a dat-o este că pierdem banii din PNRR pe buna guvernanță!” Social-democratul explică faptul că jalonul 443 din PNRR prevede că România trebuie să listeze sau să restructureze minimum trei companii de stat până la data de 30 iunie 2026. „Ca să listezi o companie îți ia minim 9 luni! Ca să restructurezi o companie îți ia între 1 și 2 ani! Pâna la 30 iunie mai sunt fix 2 luni și 14 zile! Tocmai v-a anunțat doamna Gheorghiu că a pierdut vreo 2 miliarde de euro din PNRR (pentru că acest jalon este considerat reformă, din perspectiva Comisiei)!”, explică Adrian Câciu. 

Complici sau adversari?

O replică a venit și din partea AUR. Printr-un comunicat, ei au specificat că „PSD joacă teatru după ce a susţinut vânzarea companiilor strategice alături de coaliţie. Asta nu e protejarea interesului naţional, e ipocrizie. Declaraţiile PSD împotriva vânzării pachetelor de acţiuni din companiile strategice vin prea târziu şi sună fals. Discuţia aceasta trebuia purtată înainte de adoptarea programului de guvernare, nu după. Program pe care PSD l-a semnat şi l-a votat, alături de partenerii din coaliţie, şi în care se prevede clar vânzarea unor participaţii deţinute de stat”.  

„Astăzi, aceiaşi oameni încearcă să pozeze în apărători ai interesului naţional, după ce au girat exact măsurile pe care le condamnă public. Este o dublă măsură evidentă şi o încercare de a păcăli opinia publică”, se arată într-un comunicat al partidului AUR. 

Fiecare decizie contează

De cealaltă parte, Cabinetul Premierului insistă că listarea este necesară pentru modernizare și pentru dezvoltarea pieței de capital. Este un proces complex, în care fiecare decizie contează.

Dar nu toate companiile vor fi tratate la fel, nu toate vor fi listate și nu toate vor fi vândute în același timp. Reforma prezentată este o serie de decizii riscuri și beneficii. 

Reforma companiilor, dacă este făcută corect, poate aduce companii mai eficiente, mai transparente și mai bine administrate. Ceea ce înseamnă, indirect, o utilizare mai bună a banilor publici. Dacă este făcută greșit, poate însemna pierderea unor venituri importante pentru stat și slăbirea controlului asupra unor domenii-cheie.

Impactul asupra românilor nu va fi neapărat imediat vizibil, de la o zi la alta. Dar se va simți în timp, în felul în care funcționează economia.