Începe reforma companiilor de stat. 8 ar putea fi închise, iar 9 listate la bursă

Planul a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria de către vicepremierul Oana Gheorghiu. Reforma vizează restructurarea profundă a sectorului public.

Oficialul susține că România are peste 1.500 de companii de stat. Multe dintre ele sunt cu pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei.

Măsurile sunt parte dintr-un pachet mai larg de reforme economice. Prin acestea, Executivul urmărește creșterea eficienței și reducerea pierderilor din companiile deținute de stat.

Ce prevede reforma companiilor de stat

Potrivit declarațiilor făcute în conferința de presă de Oana Gheorghiu, reforma include închideri de companii neperformante, fuziuni, restructurări și listări la bursă pentru societățile cu potențial.

„Reforma companiilor de stat înseamnă ca statul să înceapă să se comporte ca un proprietar responsabil”, a declarat aceasta. Oficialul a subliniat că actualul model nu mai este sustenabil și că statul nu își mai poate permite să susțină la nesfârșit companii care generează pierderi.

„Nu mai putem continua cu această logică în care pierderile sunt acoperite din bani publici, fără responsabilitate și fără rezultate[…] Cu pierderile companiilor de stat am fi putut să construim 3–4 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a adăugat Gheorghiu.

8 companii vizate pentru închidere, 9, pentru listare

Planul prevede închiderea a opt companii considerate neviabile. În timp ce alte nouă ar urma să fie listate la bursă, pentru a atrage investiții și a crește transparența.

„Listarea la bursă înseamnă transparență, guvernanță mai bună și acces la capital. Este o direcție normală pentru companiile care pot performa”, a explicat Oana Gheorghiu.

Printre companiile propuse pentru închidere se numără Petrotrans, aflată în faliment încă din 2007, CFR Marfă, CFR IRLU (în faliment din martie 2025), SAAF (în insolvență din 2024), SFT-CFR (în faliment), dar și SNCFR RA, blocată de un vid legislativ privind falimentul regiilor autonome.

CFR Marfă va intra în faliment până la 31 mai 2026, a precizat joi viceprim-ministrul Oana Gheorghiu. Activitatea CFR Marfă va fi preluată de Carpatica Feroviar. Compania este deja operațională și a început să angajeze și personal din structura actuală a operatorului feroviar de marfă de stat.

Pe lista companiilor analizate pentru listare la bursă, pe lângă CEC Bank, se află mai multe societăți importante, printre care Portul Constanța, CNAB București, Salrom, Loteria Română, Imprimeria Națională, Cuprumin, Romarm și Poșta Română.

Pentru o parte dintre acestea, procesul este condiționat de îndeplinirea unor criterii. Unele se află în fază de amânare, în funcție de evaluările economice și de contextul pieței.

„Lista este doar în explorare. Urmează să fie supusă unei analize de specialitate. Cred că listarea e un instrument extrem de eficient pentru a introduce buna guvernanță. Nu este un proces care să înceapă imediat. Urmează o prospectare, o analiză din partea ministerelor.”, a declarat Oana Gheorghiu.

Gata cu privilegiile ,,băieților deștepți”

Viceprim-ministrul a transmis că reforma vizează și eliminarea unor practici considerate privilegiate în cadrul companiilor de stat.

„Punem capăt privilegiilor băieților deștepți”, a afirmat Oana Gheorghiu, subliniind că reforma va fi și una de principiu, care ține de corectitudine și echitate în gestionarea resurselor publice.

„Statul trebuie să fie un actor serios în economie, nu un mecanism prin care se distribuie privilegii”, a mai spus aceasta.

Presiunea pentru reforme crește

Reorganizarea companiilor de stat vine într-un moment în care autoritățile sunt sub presiune pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a eficientiza cheltuielile publice.

În ultimii ani, mai multe companii de stat au generat pierderi semnificative, iar lipsa reformelor a fost criticată în repetate rânduri. 

Planul prezentat acum este văzut ca un pas necesar pentru modernizarea sectorului și pentru alinierea la standarde economice mai stricte.