CONAF avertizează: majorarea salariului minim fără legătură cu productivitatea poate afecta economia

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin avertizează că majorarea salariului minim, deși reprezintă o măsură necesară din punct de vedere social, poate produce efecte economice negative dacă nu este susținută de creșterea productivității și de investiții consistente în economie.

Organizația susține că România a înregistrat în ultimii ani una dintre cele mai rapide creșteri ale salariului minim din regiune, însă ritmul acestor majorări a depășit evoluția productivității, ceea ce pune presiune pe competitivitate, investiții și stabilitatea economică.

Creșteri accelerate ale salariului minim

Potrivit datelor prezentate de organizație, salariul minim brut a crescut de la 3.000 de lei în ianuarie 2023 la 4.325 de lei în iulie 2026, ceea ce reprezintă un avans de peste 44% în aproximativ trei ani și jumătate.

CONAF atrage însă atenția că această evoluție are loc într-un context economic complicat, în care mai multe instituții internaționale, inclusiv Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, au semnalat că majorările salariale încep să depășească ritmul de creștere al productivității.

Reprezentanții organizației admit că majorarea veniturilor este justificată în contextul creșterii costurilor cu energia, alimentele, transportul și serviciile, dar subliniază că salariile nu pot fi crescute sustenabil exclusiv prin decizii administrative.

Presiune puternică asupra firmelor mici și mijlocii

Confederația avertizează că impactul majorării salariului minim este resimțit cel mai puternic de întreprinderile mici și mijlocii.

Creșterea salariului minim generează nu doar majorarea veniturilor nete ale angajaților, ci și costuri suplimentare legate de contribuții, ajustarea grilelor salariale și presiuni asupra costurilor operaționale.

Efectele sunt resimțite în special în domenii precum retail, ospitalitate, agricultură, textile, servicii locale, pază, curățenie și producție cu valoare adăugată redusă.

Organizația amintește că în 2025 au fost radiate peste 74.000 de firme, iar tendința s-a menținut și în 2026.

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că doar în decembrie 2025 aproape 16.000 de companii au dispărut din economie prin radiere, dizolvare sau suspendarea activității.

Decizii economice fără analize suficiente

Un alt semnal de alarmă lansat de CONAF vizează lipsa unor analize de impact solide înaintea adoptării măsurilor economice majore.

Organizația susține că întârzierile în publicarea datelor statistice fac dificilă evaluarea în timp real a efectelor asupra ocupării forței de muncă, inflației și competitivității.

În opinia reprezentanților mediului antreprenorial, prea multe decizii economice sunt influențate de presiuni politice de moment, în detrimentul fundamentării pe date concrete.

Accesul redus la finanțare frânează dezvoltarea

CONAF atrage atenția și asupra nivelului scăzut al intermedierii financiare din România.

Datele Băncii Naționale a României arată că gradul total de îndatorare al sectorului real reprezintă aproximativ 40,7% din produsul intern brut, comparativ cu media europeană de 115,3%.

În cazul companiilor nefinanciare, nivelul este de doar 27,8% din produsul intern brut, față de media Uniunii Europene de 71,5%.

Potrivit organizației, această situație limitează investițiile, modernizarea și dezvoltarea companiilor, afectând implicit capacitatea economiei de a susține creșteri salariale durabile.

Cristina Chiriac: salariile nu pot crește sustenabil fără productivitate

Președinta CONAF, Cristina Chiriac, susține că România riscă să trateze salariul minim ca pe o soluție administrativă pentru probleme economice structurale.

„Salariul minim trebuie să crească. Munca prost plătită nu poate rămâne, la nesfârșit, o formă acceptată de vulnerabilitate socială. Dar creșterea salariilor nu poate fi desprinsă de capacitatea firmelor de a o finanța și de forța economiei de a o valida”, a declarat aceasta.

Cristina Chiriac a subliniat că prosperitatea nu poate fi impusă prin hotărâri administrative, ci trebuie construită prin investiții, acces la capital, productivitate și competitivitate.

Ce propune CONAF

Organizația cere introducerea unui mecanism predictibil și transparent pentru stabilirea salariului minim.

Printre propuneri se numără corelarea obligatorie a creșterilor salariale cu productivitatea, realizarea unor analize sectoriale de impact înaintea fiecărei majorări, reducerea taxării muncii slab remunerate și înființarea unei comisii independente care să includă reprezentanți ai Băncii Naționale, Institutului Național de Statistică, Consiliului Fiscal, patronatelor, sindicatelor și mediului academic.

Confederația solicită, de asemenea, publicarea unui calendar multianual care să permită companiilor să își planifice investițiile și costurile salariale.

Organizația insistă că România are nevoie de salarii mai mari, dar acestea trebuie susținute de o economie capabilă să le finanțeze pe termen lung.

Sursa: Capital