Războiul bugetului în interiorul PNL . Bolojan îi dă bani lui Ciucu, dizidenții cer pentru compensarea prețului carburanților și pentru Ilfov

Miezul disputei rezidă în reconfigurarea fluxurilor financiare între București și județul limitrof. Primăria Generală, condusă de Ciprian Ciucu, primește o gură de oxigen vitală. 85% din impozitul pe venit colectat în Capitală va fi repartizat prin hotărâre a CGMB.

Mișcarea este văzută ca o victorie a lui Ciucu și a premierului Bolojan. Care încearcă să evite colapsul financiar al Bucureștiului (lăsat moștenire de tehnocratul aflat actualmente la Cotroceni). „Bucureștiul va intra în incapacitate de plată!”, avertizase Ciucu în coaliție, solicitând mecanisme pentru plata datoriilor către Termoenergetica și STB.

De cealaltă parte, Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov și unul dintre cei mai vocali critici ai lui Bolojan (în interiorul PNL și nu numai), se consideră „furat”. Deși Ilfovul ar urma să primească aproximativ 110 milioane de lei din impozitul colectat de București, Thuma susține că suma este infimă față de realitatea din teren.

El argumentează că 130.000 de ilfoveni produc bani în Capitală, generând taxe de aproape 3 miliarde de lei. În timp ce la Consiliul Județean se întorc „firimituri”.

Dizidenții din PNL lucrează cu PSD pentru a-l schimba pe Bolojan

Conflictul nu este doar unul de cifre. Ci și unul de supraviețuire politică. Surse interne susțin că Hubert Thuma își coordonează mișcările cu liderii PSD pentru a pregăti „debarcarea lui Ilie Bolojan”. Nemulțumirea sa este susținută, pe alt subiect, și de europarlamentarul Rareș Bogdan.

Acesta a lansat un atac dur la adresa inacțiunii guvernului în fața scumpirii carburanților, cerând plafonarea imediată a prețurilor, după modelul Italiei sau al Ungariei.

„Nu e timp de cântărit ideologii! Prețul la combustibil va scumpi totul în lanț! Interveniți acum până nu e prea târziu!”, a scris pe rețelele sociale Rareș Bogdan. Sub presiunea unor astfel de presiuni atât din PNL cât și din PSD, premierul a anunțat ieri că se analizează. Și vor fi comunicate săptămâna viitoare măsurile de protecție a populației în fața creșterii prețurilor.

Premierul nu s-a sfiit să își prezinte viziunea despre administrația locală

La începutul lui martie, într-un interviu la B1 Tv, una dintre televiziunile „de casă” ale premierului, acesta nu a ezitat să îți expună ideile despre cum crede că ar trebui reorganizată administrația. Surpriza pentru un liberal (dar cine se mai uită la teorille politice în zilele noastre!) este că decizia este centralizată, nu dusă cât mai aproape de cetățean. Miza fiind ca de obicei reducerea cheltuielilor și nu calitatea serviciilor publice. Ca de obicei.

Cum vede premierul administrația locală

Bolojan susține că desființarea comunelor cu sub 1.500 de locuitorinu ar crea probleme funcționale. Dar subliniază necesitatea unei analize bazate pe distanțe și condiții geografice reale (pentru a nu izola cetățenii). El oferă exemplul Poloniei, unde deciziile de reorganizare se iau acum, dar se aplică de la următorul ciclu electoral pentru a asigura stabilitatea.

Este rezervat în privința reducerii numărului de județe. Consideră că marea problemă a României este lipsa de planificare între reședințele de județ și zonele limitrofe. Propune ca localitățile care se învecinează direct cu o reședință de județ să devină un fel de „primării de sector”.

„Mai bine decât să modificăm județele, ar fi ca primăriile care au o graniță administrativă cu o reședință de județ să devină primării de sector... Planurile de dezvoltare mari le face primăria de reședință. Pentru că multe din aceste zone sunt zone-dormitor.” Astfel, primăria mare s-ar ocupa de proiectele de infrastructură, transport și urbanism. În timp ce primăria locală ar gestiona doar străzile secundare și serviciile de proximitate.

Viziunea pentru București

Bolojan, ca orice administrator venit din provincie, cu oareșce invidie, ca să nu zicem dispreț pentru bucureșteni, critică actualul sistem din Capitală (Primăria Generală + 6 sectoare). Considerând că s-a ajuns la „dezechilibre grave”. Cum făceau și alți provinciali ajunși la vârful politicii sau primari generali dornici de centralizare. Există exemple de capitale europene, precum Bruxelles-ului. 19 primării fără o primărie generală dominantă care să se bată cu celelalte sau o primărie unică și restul districte. Evident că e corect ce susține premierul. Și anume că succesul depinde de o „abordare rațională” și de colaborare. Nu doar de structura juridică. Dar e la fel de adevărat că întotdeauna primarii generli în București au cerut top și au fost cei mai ineficienți administratori, avem ceva exemple în Oprescu, Firea și, cu voia dumneavoastră ultimul pe listă, Nicușor, cel mai dezastros dintre ei.

Bolojan n-a uitat să spună că pentru o astfel de reorganizare e nevoie de o majoritate solidă care a cum nu există. Deci, simplu exercițiu de imagine: „eu sunt deștept, dar nu pot din cauză de PSD și baroni”.

Cum se avansează către soluțiile referendumului pentru București

Noul buget al României face pași către punerea în aplicare a referendumului derulat în 2024 în București. În primul rând pentru a-i da probabil satisfacție președintelui, rămas în paradigma jucăriei sale favorite, apoi din voința premierului de a-l ajuta pe noul primar general liberal al Bucureștiului.

Nici PSD nu pare să fi opus rezistență, dar fiind că până acum a reușit să conserve o majoritate în Consiliul General și va negocia cu siguranță feliile primarilor săi de sectoare. În plus să nu uităm că în general conducerea PSD e mai mult „provincială” și puțin spre deloc preocupată de resursele și relizărilor primarilor săi din București.

Mizele primarului general Ciucu

Prima miză este dacă va reuși să stabilească o majoritate PNL-USR-alte partide și consilieri individuali cu care să reducă din pretențiile sectoarelor PSD-iste.

O altă miză sunt găurile negre ale PMB, precum STB, unde PSD de mulți ani are „feudă” și nu permite accesul altor partide.

Vom vedea și care sunt pretențiile, întotdeauna maximale ale „regelui medicamentelor” Vlad Voiculescu (USR), care cu multă nonșalanță a cerut întotdeauna controlul spitalele și sănătății în Capitală, cu bugetul aferent. La ultima majoritate chiar și city manager-ul.

Primarul general s-a declarat adeptul negocierii cu sectoarele

Primul pas al primarului general a fost cumva o revenire la normalitate. Respectiv a organizat o întâlnire cu fiecare primar de sector pentru a împărți prioritățile de investiții și sarci cu aceștia. Tendința fiind de a da primăriilor de sector investițiile urgente sau costisitoare, importante pentru acestea, cu condiția întoarcerii lor la capitală după finalizare.

În paranteză fie zis, fiecare sector are de mulți ani investiții mai mărunte sau mai mari blocate de Nicușor Dan la capitală și pentru care cetățenii nervoși trag la răspundere primarii locali. Acesta este de fapt și riscul politic al „decapitalizării” sectoarelor.

Locuitorii s-au obișnuit așa de câteva decenii, că orice lucru ce ține de străzi, spații verzi, parcări, ordine publică, servicii sociale sunt „la sector” și dacă banii pleacă vor începe să tragă la răspundere primarii de sector nu pe „general”. Cum nu l-au sancționat nici pe Nicușor Dan la alegerile din 2024 pentru lipsa apei calde sau blocajul din administrație.

Cum va arăta bugetul Capitalei așa va arăta și orașul

Dacă banii vor merge direcționat în anumite zone pe majorități politice, orașul va continua să fie un haos. Și cel mai probabil buba se va sparge în capul primăriilor de sector. Dacă în sfârșit va exista o colaborare între primarii de sector și capitală mai există o șansă pentru acest oraș. De cârpeală, că mai sunt doar doi ani și puțin până la noile alegeri și nimeni n-a prea mișcat nimic până accum.

Vom vedea în continuare dacă noile acțiuni de colaborare cu sectoarele ale primarului generale sunt doar pentru poze pe Facebook cum erau și cele ale primarilor anteriori sau o coordonare. A doua variantă ar părea logică din cauza puținătății resurselor. Prima mi se pare mai posibilă din cauza caracterului egocentric al lui Ciucu și a vertijului puterii absolute pe care am văzut-o la toți primarii generali până acum. Cred că balanța stă doar în majoritatea din Consiliul General.