Exclusiv. Adio, cele „șase orașe”? Cătălin Drulă, despre un buget unic în București: „Legea, în două săptămâni la Președinție”. Poziția lui Ciprian Ciucu

Propunerea vine acum cu o schimbare importantă a modului în care sunt colectate și împărțite veniturile orașului. Cătălin Drulă cere acum adoptarea rapidă a legii, dar discuția nu s-a dovedit a fi una simplă. Pe de o parte, susținătorii inițiativei spun că modificarea referitoare la buget ar aduce predictibilitate financiară pentru Capitală. Pe de altă parte, există dezbateri despre mecanismul juridic prin care schimbarea ar trebui făcută și despre raportul de putere dintre Primăria Generală și primăriile de sector.

Potrivit lui Cătălin Drulă, rezultatul referendumului a exprimat dorința cetățenilor ca toate veniturile generate de bucureșteni să fie reunite într-un singur buget municipal. Și, conform  proiectul, ar urma ca banii să fie apoi distribuiți pentru funcționarea administrației centrale și a sectoarelor.

Cătălin Drulă: „Voința bucureștenilor trebuie să aibă efect” 

Într-un interviul pentru News Edge, deputatul explică de ce a fost necesară o lege pentru aplicarea rezultatului de la referendum. „Voința exprimată de bucureșteni trebuie să aibă și efect în practică”, spune Cătălin Drulă.

El este de părere că mecanismul propus presupune modificarea Codului fiscal și a Legii finanțelor publice locale. Practic, toate taxele și impozitele plătite de locuitorii Capitalei, atât cele locale, cât și impozitul pe venit, ar urma să fie colectate într-un buget unic al municipiului.

„În acest moment, pare că avem șase orașe diferite în București, iar bugetul este dificil de gestionat. De aceea, toate taxele și impozitele ar trebui să se strângă într-un singur buget, care este votat de Consiliul General. Și din buget derivă mai apoi cheltuielile de funcționare ale Primăriei Generale și ale primăriilor de sector”, explică deputatul.

Proiectul ar putea muta decizia financiară către Consiliul General și către Primăria Capitalei. Ceea ce înseamnă că va reduce autonomia financiară a sectoarelor. Susținătorii ideii spun că astfel orașul va beneficia de proiecte integrate, gestionate la nivel metropolitan. Criticii, pe de altă parte, avertizează însă că un sistem prea centralizat ar putea reduce eficiența administrațiilor locale și ar slăbi capacitatea sectoarelor de a răspunde rapid nevoilor comunităților.

Ciprian Ciucu: „Bucureștiul are nevoie de o reformă”

Referendumul a deschis discuția despre o reformă a modului în care sunt gestionate finanțele orașului. În prezent, o mare parte dintre veniturile provenite din taxele și impozitele locale ajung direct la primăriile de sector. În timp ce Primăria Generală gestionează alte surse de finanțare.

În acest context, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, spune în cadrul unui interviu pentru News Edge că ideea de reformă este justificată. Dar, este și el de acord că discuția trebuie privită într-un cadru mai larg. „Referendumul a fost unul oportun și binevenit. L-am susținut și îi susțin rezultatul și acum”, edilul de la București.

Deși susține inițiativa, primarul general al Capitalei spune că problema finanțării orașului nu poate fi rezolvată doar prin modificarea unei formule de distribuire a banilor. În opinia sa, discuția ar trebui să înceapă cu o clarificare a responsabilităților administrative dintre Primăria Generală și sectoare.

„Bucureștiul are nevoie de o reformă teritorial-administrativă. Să stabilim foarte clar care sunt competențele primăriei municipiului București și care sunt competențele și responsabilitățile sectoarelor”, explică edilul. În viziunea sa, bugetul ar trebui împărțit în funcție de serviciile publice gestionate de fiecare nivel administrativ. „Banii trebuie să urmeze aceste competențe. Adică trebuie să vedem cât ne costă livrarea fiecărui serviciu public în parte”, spune Ciprian Ciucu.

Cum funcționează sistemul până acum 

Modelul propus nu este unul complet nou. Potrivit lui Cătălin Drulă, Bucureștiul a funcționat după un sistem similar în primii ani de după Revoluție. În acel model, orașul avea un buget unic, gestionat de Consiliul General. Iar sectoarele nu dispuneau de autonomie fiscală. În prezent, însă, fiecare sector are propriul buget și propriile surse de venit. Ceea ce a dus la diferențe mari de resurse între administrațiile locale.

Cătălin Drulă susține că această structură a creat, în timp, situația în care Capitala funcționează practic ca mai multe orașe separate.

Dezbaterea a ajuns și la Ilie Bolojan

Dezbaterea a fost amplificată și de declarațiile premierului Ilie Bolojan. Șeful Guvernului a vorbit despre posibilitatea introducerii unor prevederi privind distribuirea taxelor locale în legea bugetului de stat. El a anunțat că mecanismul de stabilire a taxelor locale urmează să fie modificat în anii următori. Și a precizat că sistemul actual nu mai poate rămâne neschimbat. 

„Nu mai puteam să rămânem la taxele pe care le-am avut”, a spus Ilie Bolojan în cadrul unei intervenții la B1TV. Premierul a explicat că veniturile din impozite pe proprietate sunt în România mult sub media europeană. 

Potrivit lui, din 2027 taxele ar urma să fie calculate raportat la valorile de piață ale proprietăților, stabilite pe baza tranzacțiilor din fiecare localitate. Cătălin Drulă spune pentru News Edge că o astfel de abordare ar crea probleme juridice. „Nu poți reglementa prin legea bugetului de stat norme care se aplică peste un an sau peste zece ani. Legea bugetului de stat se referă doar la anul în curs”, explică el.

Ce urmează în Parlament

După adoptarea din Senat, proiectul de lege a intrat în procedură la Camera Deputaților, care este for decizional. Cătălin Drulă spune că va solicita dezbaterea în regim de urgență și adoptarea rapidă a proiectului.

„Avem o lege care poate să devină, pe parcurs firesc în Parlament, în două-trei săptămâni, și poate ajunge la Președinția României”, afirmă deputatul. Totul depinde însă de sprijinul politic din Parlament. Cătălin Drulă spune că, până acum, partidele aflate la guvernare nu au grăbit dezbaterea, deși declarativ au spus că susțin rezultatul referendumului.

Dezbaterea rămâne deschisă. În următoarele săptămâni, Parlamentul va decide dacă Bucureștiul va reveni la un model de buget unic sau dacă actuala structură administrativă va rămâne neschimbată.