Când oul e mai scump decât găina. Prețul ouălor continuă să crească, deși România produce mai mult decât consumă

Datele publicate de Eurostat și de Comisia Europeană arată că ouăle s-au numărat printre alimentele care s-au scumpit într-un ritm mai rapid decât inflația generală. În același timp, România rămâne unul dintre principalii producători de ouă din Uniunea Europeană. Producția internă depășește necesarul de consum și permite exporturi importante.

La prima vedere, situația pare paradoxală. Cum este posibil ca prețurile să crească într-o țară care produce suficiente ouă pentru piața internă și livrează cantități importante și peste graniță?

Prețurile ouălor cresc în aproape toată Europa

Scumpirea ouălor nu reprezintă un fenomen izolat, limitat la România. Evoluția este vizibilă la nivelul întregii Uniuni Europene. Piața a fost influențată în ultimii ani de mai mulți factori economici și sanitari.

Potrivit datelor Eurostat, prețurile de consum pentru ouă au crescut în Uniunea Europeană cu 9,3% într-un singur an. Un ritm semnificativ mai ridicat decât inflația generală înregistrată în aceeași perioadă. Evoluția este confirmată și de datele Comisiei Europene privind piața angro. Acestea indică o majorare anuală de aproximativ 18,4% a prețurilor în centrele de ambalare din statele membre.

Diferențele dintre țări sunt importante

Spania a înregistrat una dintre cele mai accentuate creșteri ale prețurilor, de peste 30%, fiind urmată de Portugalia și Macedonia de Nord. Creșteri de peste 10% au fost raportate și în România, Polonia, Lituania, Estonia și alte state din Europa Centrală și de Est.

În schimb, în Franța și Germania ritmul de creștere a fost mai redus decât media europeană. Iar în Luxemburg și Cipru au fost consemnate chiar ușoare scăderi ale prețurilor de consum.

Aceste diferențe reflectă particularitățile fiecărei piețe naționale, însă tendința generală este aceeași: ouăle s-au scumpit în majoritatea statelor europene.

România nu este o excepție

Și pe piața românească, consumatorii au resimțit creșterea prețurilor, în special în perioada premergătoare Paștelui, când cererea este în mod tradițional mai mare. Potrivit reprezentanților sectorului avicol, consumul poate crește cu aproximativ 40-50% în această perioadă comparativ cu o lună obișnuită. Ceea ce pune presiune suplimentară asupra întregului lanț de aprovizionare.

În ciuda acestei cereri ridicate, producătorii români au reușit să asigure necesarul de pe piață, fără să apară dezechilibre majore de aprovizionare în fermele comerciale.

În același timp însă, consumatorii au observat că prețurile au rămas peste nivelul cu care erau obișnuiți în urmă cu câțiva ani, confirmând tendința înregistrată la nivel european.

După Paște, piața începe să se stabilizeze

Perioada premergătoare Paștelui reprezintă în fiecare an cel mai important vârf de consum pentru piața ouălor. În această perioadă, consumul individual poate ajunge la aproximativ 30 de ouă pe lună, comparativ cu o medie de aproximativ 20-21 de ouă într-o lună obișnuită.

Reprezentanții Uniunii Crescătorilor de Păsări din România arată că fermele își adaptează producția în fiecare an pentru a răspunde acestei cereri sezoniere, prin planificarea ciclurilor de producție și gestionarea atentă a efectivelor.

După încheierea sărbătorilor pascale, cererea începe să revină treptat la nivelurile obișnuite, iar presiunea asupra pieței se reduce. În mod tradițional, această evoluție contribuie și la stabilizarea prețurilor, fără ca tendința generală de creștere observată în ultimii ani să fie însă inversată.

România produce mai mult decât consumă

Spre deosebire de alte produse agroalimentare la care România depinde într-o măsură importantă de importuri, situația ouălor este diferită. Sectorul avicol românesc produce anual miliarde de ouă. Iar gradul de autosuficiență depășește necesarul pieței interne. O parte importantă a producției este destinată exportului. În special către alte state membre ale Uniunii Europene.

Această performanță transformă România într-unul dintre actorii importanți ai pieței europene a ouălor. Și contribuie pozitiv la balanța comercială a sectorului agroalimentar.

Datele oficiale arată că exporturile au crescut constant în ultimii ani, pe fondul cererii ridicate din mai multe state europene, unde producția internă a fost afectată de diverse probleme sanitare sau de reorganizarea fermelor. În aceste condiții, producătorii români au găsit oportunități importante pe piețele externe, unde prețurile sunt, în multe cazuri, mai atractive decât cele oferite pe piața internă.

De ce cresc prețurile dacă producția este suficientă?

Faptul că România produce mai multe ouă decât consumă nu înseamnă automat că prețurile pot rămâne constante. Piața ouălor funcționează într-un context european. Iar evoluția prețurilor este influențată de numeroși factori care depășesc granițele unei singure țări.

Specialiștii vorbesc despre efectele focarelor de gripă aviară din unele state europene, costurile de producție, evoluția prețurilor la energie și furaje, cererea sezonieră ridicată și dinamica exporturilor. La acestea se adaugă transformările prin care trece sectorul avicol european, pe fondul investițiilor necesare pentru respectarea standardelor privind bunăstarea păsărilor și biosecuritatea fermelor.

Fiecare dintre acești factori contribuie, într-o măsură diferită, la evoluția pieței și explică de ce prețurile nu depind exclusiv de nivelul producției interne.

O piață aflată în schimbare

Evoluția prețurilor din ultimii ani arată că piața ouălor este influențată tot mai mult de contextul european și de evoluțiile internaționale.

România continuă să beneficieze de un sector avicol competitiv, capabil să producă mai mult decât consumă și să exporte volume importante. În același timp, consumatorii resimt efectele unui context economic în care costurile de producție, cererea și dinamica pieței europene influențează direct prețul unuia dintre cele mai accesibile alimente.

Chiar dacă după perioada Paștelui piața intră, de regulă, într-o etapă de stabilizare, datele disponibile arată că ouăle rămân printre produsele alimentare ale căror prețuri au crescut mai rapid decât inflația generală. Evoluția confirmă faptul că, în prezent, nivelul producției interne reprezintă doar unul dintre factorii care modelează prețul final plătit de consumatori.