Pensia, drept câștigat prin decenii de muncă sau venit impozabil pentru 1,8 milioane de pensionari? CCR trebuie să răspundă, din nou, la aceeași întrebare

O decizie privind pensia poate schimba viețile a 1,8 milioane de oameni. Vineri, 8 mai 2026, la ora 09:00, în completul C33 al Tribunalului București, a fost pronunțată o încheiere care ar putea declanșa unul dintre cele mai mari cutremure fiscale pentru pensionarii români din ultimii ani. Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu privire la constituționalitatea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) aplicată pensiilor care depășesc 3.000 lei lunar, dispunând totodată suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea CCR, anunță Antena 3.

Decizia a fost anunțată de avocatul Adrian Cuculis, de la casa de avocatură Cuculis & Asociații, care a formulat acțiunea în instanță.

Ce prevede legea și de ce e contestată

Controversa are la bază legislația introdusă prin Legea nr. 141/2025, care a stabilit că, începând cu 1 august 2025, pensionarii care încasează sume peste pragul de 3.000 de lei trebuie să contribuie la fondul de sănătate pentru partea care depășește acest cuantum, cu o cotă de 10%. Deși măsura a fost prezentată ca temporară, valabilă până la finalul anului 2026, impactul asupra veniturilor nete a fost resimțit imediat.

Mecanismul este simplu și, pentru mulți, dur: pentru o pensie de 4.000 de lei, un pensionar plătește lunar 100 de lei CASS; pentru o pensie de 5.000 de lei, contribuția ajunge la 200 de lei lunar.

Aproximativ 1,8 milioane de pensionari sunt afectați de această măsură. Dintre aceștia, circa un milion încasează peste 4.000 de lei și achită contribuții de peste 100 de lei pe lună, iar 800.000 de pensionari plătesc CASS sub 100 de lei lunar. România are în prezent aproape 4,7 milioane de pensionari.

Cum s-au calculat banii, și de ce miza este uriașă

Lunar se strâng de la pensionari aproximativ 100 de milioane de euro sub formă de CASS. Pe perioada de aplicare, de la 1 august 2025 la 31 decembrie 2026, suma totală colectată ar putea depăși un miliard de euro. Nu este o mică dispută fiscală. Este un dosar cu implicații sistemice majore. antena3

Suma preconizată a fi adusă la buget de stat prin aplicarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare (pachetul I) era estimată de Guvern la circa 341 milioane lei. Adică este vorba despre aproximativ 68 milioane euro. O sumă modestă față de deficitul bugetar, dar percepută ca o lovitură semnificativă de pensionarii cu venituri medii, principalii afectați.

Argumentele neconstituționalității: discriminare, dublă impunere, drept de proprietate

Sesizarea formulată de SCA Cuculis & Asociații invocă mai multe critici de neconstituționalitate. Prima: discriminare între pensionari. Cei cu pensii peste 3.000 lei sunt obligați să plătească CASS, în timp ce cei sub acest prag sunt scutiți complet, ceea ce creează o diferențiere arbitrară între cetățeni aflați în situații similare. Sunt invocate articolele 16 (egalitatea în drepturi), 44 (dreptul de proprietate), 47 (dreptul la un nivel de trai decent) și 56 (obligația de a contribui la cheltuielile publice) din Constituția României.

Avocații care susțin neconstituționalitatea măsurii argumentează că acest sistem transformă pensia, un drept patrimonial câștigat prin decenii de muncă, într-un venit supus unei forme de dublă impunere.

Un argument suplimentar, cu rezonanță socială: pentru un trai decent, un român are nevoie de minimum 3.800 de lei net. Impozitarea unei sume aflate sub pragul unui trai decent, de la 3.000 de lei, poate constitui prin ea însăși un argument de neconstituționalitate.

Precedentul din 2022: CCR a mai spus „nu”, și Guvernul a restituit banii

Povestea nu este nouă. În decembrie 2022, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională impozitarea pensiilor de peste 4.000 de lei, obligând Guvernul să restituie sumele percepute ca CASS. Sumele reținute din veniturile din pensii de la 1 ianuarie 2022 până la 27 decembrie 2022 au fost restituite lunar în perioada 1 martie 2023 – 28 februarie 2024, în baza OUG nr. 4/2023.

Diferența față de 2022: pragul a coborât acum de la 4.000 la 3.000 de lei, iar sesizarea actuală vizează articole noi din Codul Fiscal și invocă mai multe temeiuri constituționale. Aceasta este a doua sesizare importantă privind CASS pe pensii în 2026, după o cauză similară de la Tribunalul Olt, care sesizase CCR în februarie 2026.

Ce se întâmplă acum și cine primește banii înapoi

Sesizarea Tribunalului București nu înseamnă că taxa este anulată. Procesul intră acum pe masa CCR, iar judecătorii constituționali au la dispoziție un termen rezonabil, fără termen fix, pentru a se pronunța.

Dacă CCR admite excepția și declară prevederile neconstituționale, efectele sunt clare dar inegale: decizia va produce efecte erga omnes față de toți. Însă restituirea sumelor reținute începând din august 2025 va fi posibilă doar pentru cei care au atacat în instanță taxarea pensiilor, nu pentru toată lumea. Anularea obligației de plată va fi universală, dar fără obligația statului de a restitui automat banii celor care nu au proces deschis.

Cu alte cuvinte: cei care nu au dat în judecată statul nu vor primi banii înapoi, chiar dacă CCR declară taxa ilegală. Este una dintre cele mai dure ironii ale sistemului juridic românesc. Dreptatea declarată de curte nu ajunge automat în buzunarul fiecărui pensionar.

Contextul: „planul Bolojan” și instanțele care îl blochează

Sesizarea CCR pe CASS vine în ziua în care Guvernul Bolojan funcționează deja ca executiv interimar, demis prin moțiunea de cenzură adoptată marți, 5 mai 2026. Iar tribunalele par să înregistreze, pe mai multe fronturi, contestații la pachetele sale de reformă fiscală.

Sesizarea CCR privind CASS vine în contextul în care Tribunalul Covasna a suspendat aplicarea ordinului prefectului județului Covasna privind stabilirea numărului maxim de posturi din primării, în aplicarea OUG nr. 7/2026. Președintele Sindicatului Național SCOR a declarat că sunt deschise procese în toată țara pe acest subiect.

Tabloul juridic este unul de contestare amplă a măsurilor austere adoptate de Guvernul Bolojan, inclusiv de instanțe care, până acum, nu au fost cunoscute ca prim-planul dezbaterilor politice.

Banii, bugetul și un sistem care se repetă

Pensia medie în România era de 2.782 de lei în martie 2026, conform CNPP, ceea ce înseamnă că majoritatea pensionarilor nu au fost afectați direct de CASS, situându-se sub plafonul de 3.000 de lei. Totuși, pensionarii cu venituri între 3.000 și 4.000 de lei, cei mai afectați proporțional față de venituri, au plătit în medie 50-100 de lei lunar.

Dacă CCR invalidează CASS pentru pensii, bugetul va resimți absența câtorva sute de milioane de euro. Dacă o validează, 1,8 milioane de pensionari vor continua să plătească o taxă pe care o contestă ca injustă și pe care România a mai declarat-o, cu câțiva ani în urmă, neconstituțională.

Caruselul se rotește. CCR decide cât va mai dura.