Analiză BusinessEdge: Pensia de stat în România. Tot mai mulți economiști avertizează că sistemul actual devine nesustenabil

Ce se întâmplă cu banii pe care îi plătești lunar?

În prezent, contribuția pentru asigurările sociale reprezintă 25% din salariul brut.

Pentru un salariu mediu brut de aproximativ 8.620 de lei, contribuția lunară depășește 1.700 de lei. Pe parcursul unui an, suma se apropie de 21.000 de lei, iar într-o carieră de 35 de ani poate depăși 730.000 de lei.

O parte din acești bani ajung în Pilonul II de pensii, sistemul privat obligatoriu, unde contribuțiile sunt investite și acumulate în conturi individuale.

Cea mai mare parte însă merge către Pilonul I, sistemul public administrat de stat.

Aici apare diferența fundamentală: contribuțiile nu sunt păstrate pentru viitorul fiecărui participant, ci sunt folosite pentru finanțarea pensiilor actuale.

Din acest motiv, pensia publică nu funcționează ca un cont de economii, ci ca un mecanism de solidaritate între generații.

Problema demografică pe care România nu o mai poate ignora

Orice sistem bazat pe redistribuire depinde de echilibrul dintre cei care contribuie și cei care beneficiază.

În ultimele decenii, România s-a confruntat simultan cu trei fenomene:

• scăderea natalității;
• emigrarea masivă a populației active;
• îmbătrânirea accelerată a populației.

Rezultatul este o presiune tot mai mare asupra bugetului de pensii.

În anumite județe, numărul pensionarilor se apropie sau chiar depășește numărul salariaților activi. În astfel de situații, contribuțiile colectate local nu mai sunt suficiente pentru plata pensiilor, iar diferența trebuie acoperită din bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, sistemul depinde tot mai mult de împrumuturi și transferuri bugetare.

Există un cont personal al contribuabilului?

Mulți români cred că statul păstrează evidența sumelor virate și că acestea se vor întoarce ulterior către fiecare contribuabil.

În realitate, sistemul public funcționează pe baza punctelor de pensie și a formulelor de calcul stabilite prin lege.

Nu există un cont individual în care să fie depozitați banii fiecărei persoane.

Pensia viitoare depinde de legislația în vigoare la momentul pensionării, de capacitatea statului de a finanța sistemul și de evoluția indicatorilor economici și demografici.

Aceasta este una dintre diferențele majore față de sistemele private de pensii, unde fiecare participant deține active financiare identificabile și transferabile.

Cât recuperează un român din ceea ce contribuie?

Aceasta este întrebarea care alimentează cele mai multe dezbateri.

La o contribuție totală de peste 700.000 de lei de-a lungul unei cariere, mulți români presupun că vor recupera integral această sumă prin pensie.

Calculul este însă mai complicat.

Pensia medie din România se situează în jurul valorii de 3.000 de lei lunar. În cazul bărbaților, speranța de viață după pensionare este relativ redusă comparativ cu alte state europene.

Astfel, valoarea totală a pensiilor încasate pe parcursul vieții poate fi semnificativ mai mică decât suma contribuțiilor realizate în timpul activității profesionale.

Trebuie însă menționat că sistemul public nu a fost conceput pentru a returna exact contribuțiile fiecărei persoane. El urmărește redistribuirea resurselor și protecția socială la nivelul întregii populații.

Din această perspectivă, comparația directă între contribuții și beneficii are limite importante.

De ce este comparat sistemul cu o schemă Ponzi?

Unii analiști folosesc această comparație deoarece plata beneficiilor curente depinde de contribuțiile noilor participanți.

Există însă o diferență esențială.

O schemă Ponzi este o fraudă care promite randamente inexistente și se prăbușește atunci când nu mai apar participanți noi.

Sistemul public de pensii este un mecanism legal și transparent de redistribuire socială, utilizat în majoritatea statelor dezvoltate.

Cu toate acestea, criticii susțin că presiunile demografice actuale îl fac tot mai dificil de susținut fără reforme majore.

Ce soluții există?

Majoritatea economiștilor sunt de acord asupra unui lucru: sistemul public nu poate rămâne neschimbat.

Printre soluțiile discutate frecvent se numără:

• stimularea natalității;
• creșterea gradului de ocupare;
• atragerea forței de muncă din exterior;
• dezvoltarea Pilonului II și a pensiilor private;
• creșterea graduală a vârstei de pensionare;
• încurajarea economisirii individuale.

Niciuna dintre aceste măsuri nu oferă rezultate peste noapte, însă toate urmăresc același obiectiv: reducerea presiunii asupra bugetului public de pensii.

BusinessEdge detaliază în analiza sa diverse metode pentru a face din pensie un venit sigur. Și compară sistemul nostru cu altele din Europa. Mai funcționale. Mai multe amănunte găsiți aici.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!