Agențiile de rating evaluează România. Gabriel Biriș: Riscul să ajungem la ,,junk” s-a redus. Ce ar însemna o retrogradare pentru români

De ce execuția bugetară din acest an schimbă perspectiva și ce semnale așteaptă agențiile de rating de la Guvern?

România a intrat într-una dintre cele mai importante perioade pentru finanțele publice din acest an. Țara noastră se află în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor la cele trei mari agenții internaționale de rating: Fitch, Moody’s și S&P. Coborârea cu încă o treaptă ar trimite țara în categoria investițiilor speculative, cunoscută sub denumirea de „junk”. Fitch va publica la finalul lunii iulie o nouă evaluare, iar Moody’s va analiza situația la începutul lunii august.

Riscul ca România să ajungă la ,,junk” s-a redus

Pentru România, miza evaluărilor făcute de cele trei mari agenții de rating în această perioadă este păstrarea calificativului recomandat investițiilor. Guvernul mizează pe reducerea deficitului bugetar și pe măsurile de consolidare fiscală pentru a convinge agențiile.

Avocatul Gabriel Biriș spune că, spre deosebire de începutul anului, riscul unei retrogradări în categoria „junk” este acum mai redus. Principalul argument este execuția bugetară din primele luni, care, în opinia sa, arată că ținta de deficit de 6,2% din PIB poate fi atinsă sau chiar îmbunătățită.

„Din fericire pentru România, riscul s-a îndepărtat. Principalul argument este execuția bugetară, care este una foarte bună. Deficitul este la jumătate față de anul trecut și există premise foarte bune ca deficitul bugetat de 6,2% să fie chiar redus. Anul trecut, bugetul a fost construit pe estimări nerealiste. Ulterior, deficitul a fost ajustat de la 5% la 8,2% și s-a închis la 7,9%. Astăzi nu se mai întâmplă asta. Atât veniturile, cât și cheltuielile sunt bugetate realist. Execuția bugetară din acest an ne dă motive să fim optimiști că nu vom avea un downgrade.”

Fondatorul The Tax Institute nu se așteaptă însă ca agențiile de rating să îmbunătățească perspectiva României de la „negativă” la „stabilă”. El crede că actualul calificativ va fi reconfirmat, dar că agențiile vor rămâne prudente.

„Nu mă aștept ca agențiile de rating să îmbunătățească perspectiva. Cred că ne vor păstra la negativ. Și la evaluarea anterioară au făcut același lucru, deși datele bugetare permiteau o perspectivă stabilă. Principala lor temere este că, odată cu rotația politică care ar fi trebuit să fie în 2027 și apropierea alegerilor din 2028, România s-ar putea întoarce la dezmățul bugetar din 2024-2025. Așteptarea mea este că vom avea confirmat ratingul actual și se va păstra perspectiva negativă.”

Influențează criza politică evaluările?

Pe lângă indicatorii economici, agențiile de rating analizează și stabilitatea politică, pentru că aceasta influențează capacitatea unui stat de a aplica reformele asumate. România a intrat în perioada evaluărilor după ce avem de peste două luni un guvern interimar. Gabriel Biriș consideră, însă, că acest lucru nu a afectat semnificativ administrarea finanțelor publice.

În opinia sa, limitarea posibilității de a modifica frecvent legislația fiscală prin ordonanțe de urgență a adus chiar un plus de predictibilitate pentru mediul de afaceri.

„Contează instabilitatea politică, sigur. Pe de altă parte, guvernul interimar își face treaba. Din punctul meu de vedere, limitarea posibilității de a emite ordonanțe și ordonanțe de urgență a adus o anumită liniște. Pentru că, din păcate, au fost mult prea multe modificări degeaba ale legislației fiscale prin ordonanțe de urgență, la sfârșitul lui 2025 și începutul lui 2026.”

Agențiile de rating vor reforme, nu promisiuni

Potrivit avocatului, viitorul Guvern va trebui să prezinte un plan credibil de continuare a reformelor dacă vrea ca România să își îmbunătățească perspectiva de rating. În opinia sa, angajamentele privind reducerea evaziunii fiscale nu mai sunt suficiente dacă nu sunt însoțite de măsuri concrete și rezultate.

Gabriel Biriș spune că una dintre cele mai importante reforme încă amânate este reorganizarea administrativă, care ar putea reduce cheltuielile statului. În același timp, consideră că autoritățile trebuie să demonstreze că sunt dispuse să combată serios evaziunea fiscală.

„Ce contează pentru agențiile de rating sunt lucrurile certe. Discuțiile despre reducerea evaziunii nu le încălzesc cu nimic. Vor un plan de continuare a reformelor, poate chiar de accelerare a lor. Încă nu s-a vorbit despre cea mai importantă sursă de reducere a cheltuielilor bugetare, și anume reorganizarea administrativă. Un bonus ar fi să vedem și măsuri serioase în materie de evaziune fiscală. Până acum n-am văzut decât joc de glezne.”

Ce ar însemna pentru români o retrogradare la „junk”

Pentru majoritatea românilor, expresia „retrogradare la junk” era una tehnică și nu transmite foarte multe. Gabriel Biriș avertizează însă că o astfel de decizie ar face mult mai dificilă finanțarea statului și ar putea readuce România într-un scenariu asemănător celui din timpul crizei financiare din 2009-2010.

Avocatul amintește că, în acea perioadă, România a avut nevoie de un acord cu Fondul Monetar Internațional pentru a-și acoperi obligațiile de plată, iar măsurile adoptate atunci au fost unele dure.

„În 2009-2010 eram la junk. Era foarte dificil să ne împrumutăm. Aveam obligații de plată, salarii, pensii și datorie publică ajunsă la scadență și nu mai aveam acces la finanțare. Așa s-a ajuns la acordul cu FMI. Au urmat măsuri extrem de dure: creșterea TVA la 24% și tăierea salariilor bugetarilor cu 25%. Pentru românul de rând, retrogradarea la junk înseamnă riscul să nu își mai primească salariile și pensiile și riscul să crească din nou TVA-ul.”

Biriș spune că efectele s-ar vedea și în mediul privat. Costurile de finanțare ar crește, iar companiile ar avea acces mai dificil la credite:

„Pentru companii, retrogradarea României va face și mai grea finanțarea. Băncile se finanțează inclusiv din străinătate și totul va fi mai scump.”

Ce urmează?

Discuțiile cu agențiile de rating au început deja, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că autoritățile încearcă să demonstreze că România și-a schimbat modul în care își gestionează finanțele publice. 

După întâlnirea cu reprezentanții Fitch Ratings, acesta a declarat că menținerea calificativului recomandat investițiilor este „obligatorie” și a subliniat că executivul a prezentat măsurile de reducere a deficitului, rezultatele execuției bugetare din primele luni ale anului și angajamentul de a continua reformele fiscale și administrative.

Analiștii estimează, așadar, că România ar putea evita, pentru moment, retrogradarea. Avertismentul rămâne însă valabil pentru perioada următoare. Bugetul pentru 2027 și capacitatea viitorului Guvern de a continua reducerea deficitului ar putea deveni următoarele teste majore.