124 de ordonanțe din 248 de legi. Comisia Europeană acuză România că legiferează în grabă, cu consultare publică inexistentă

În raportul privind statul de drept în România, Comisia Europeană nu a ocolit un subiect care preocupă populația. Guvernul legiferează prea mult, prea repede și cu prea puțină transparență. Cifrele sunt grăitoare, 50% din legislația primară adoptată în 2025 a venit sub forma unor ordonanțe de urgență. Acestea sunt instrumente concepute constituțional pentru situații excepționale. Ele au fost transformate pe parcurs într-o scurtătură comodă pentru ocolirea Parlamentului. Iar consecințele nu sunt abstracte. Întreprinderile, judecătorii și organizațiile civile reclamă constant că nu pot planifica nimic într-un mediu în care regulile se schimbă frecvent, fără evaluare de impact și fără ca vocea lor să fie ascultată.

Raportul statului de drept. 124 de ordonanțe din 248 de legi, o statistică ce nu lasă loc de interpretare

Comisia Europeană a publicat vineri raportul privind statul de drept în România, iar diagnosticul la capitolul legislativ este tranșant. Din totalul de 248 de legi adoptate în 2025, exact 124, adică jumătate, au fost ordonanțe simple sau de urgență ale guvernului, care nu fac parte din planificarea politicilor publice.

Concluzia Bruxelles-ului este formulată fără menajamente: „50% din legislația primară a fost adoptată de executiv, prin proceduri rapide, fără dezbatere parlamentară și cu consultare publică limitată sau fără consultare publică, ceea ce accentuează imprevizibilitatea legislației”.

Imprevizibilitatea nu e un termen tehnic vag folosit în rapoarte, e o realitate resimțită zilnic. Modificările frecvente ale legislației, absența evaluărilor de impact sau documentarea lor insuficientă, utilizarea abundentă a ordonanțelor și consultările ineficiente sunt identificate ca principale surse ale problemei. Iar impactul potențial al legislației propuse asupra drepturilor omului este rareori abordat, în pofida cerințelor legale, mai notează documentul.

Tabloul este completat de o altă cifră. La momentul alegerilor parlamentare din decembrie 2024, restanțele legislative impuse de UE totalizau 2.500 de proiecte de lege. Sistemul e supraîncărcat, iar soluția găsită în practică a fost nu deblocarea lui, ci scurtcircuitarea lui prin ordonanțe de urgență.

Mediul de afaceri și societatea civilă, la capătul răbdării cu instabilitatea legislativă

Comisia Europeană nu vorbește în vid, citează, în raportul privind statul de drept, chiar actorii care trăiesc direct consecințele acestui haos normativ. „Întreprinderile, judecătorii și organizațiile societății civile raportează constant că lipsa previzibilității legislative reprezintă o preocupare majoră”, se arată în document — o formulare care spune că problema nu e nouă și că nu e conjuncturală.

Pentru mediul de afaceri, instabilitatea legislativă înseamnă contracte redactate azi pe un cadru legal care poate fi modificat mâine printr-o ordonanță de urgență. Înseamnă investiții blocate, pentru că planificarea pe termen mediu devine imposibilă când regulile jocului se schimbă frecvent. Iar pentru organizațiile societății civile, consultarea publică inexistentă sau superficială înseamnă că legile care le afectează direct sunt scrise fără ca vocea lor să conteze.

Un aspect separat este însă revelator. Deși România are cerințe legale clare că legislația propusă trebuie să analizeze impactul asupra drepturilor omului, această verificare este rareori realizată în practică. O lege scrisă în grabă, adoptată prin ordonanță de urgență și neverificată față de standardele de drepturi ale omului este, practic, o lege scrisă cu ochii închiși.

Contextul politic și miza PNRR. Ce e de făcut

Raportul Comisiei Europene vine într-un moment politic sensibil pentru România. Guvernul Bolojan a funcționat cu puteri limitate după demiterea sa prin moțiune de cenzură, iar consultările pentru formarea unui nou executiv sunt în derulare. Excesul de ordonanțe de urgență nu este, desigur, o noutate strict a acestui guvern. Este un obicei instituțional care traversează mai mulți ani și mai multe culori politice.

Soluția propusă de Bruxelles vine prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România și-a asumat adoptarea unui Plan pentru o mai bună reglementare 2026-2030, menit să îmbunătățească planificarea politicilor publice, evaluarea impactului și consultarea părților interesate. E o reformă de substanță, în viziunea UE, dacă va fi implementată cu seriozitate. E și o condiție atașată banilor europeni, ceea ce, în practica din ultimii ani, s-a dovedit a fi cel mai eficient mecanism de presiune disponibil.

Un parlamentarism funcțional, în care statul de drept este respectat nu doar în lege, ci și în practică, nu se construiește cu jumătate din legi adoptate pe ușa din dos. Iar Comisia Europeană a spus-o în scris, cu cifre, ceea ce face mult mai dificil de ignorat.