Apărare europeană fără America. Macron și Merz trasează o nouă arhitectură de securitate

Franța și Germania au ajuns la Brühl vineri cu o agendă comună și cu o presiune comună, retragerea treptată a SUA din angajamentele de securitate europene împinge cele două motoare ale Uniunii Europene să construiască o apărare europeană mai autonomă, mai repede decât s-ar fi crezut acum câțiva ani. Reuniunea de cabinet, parte a unei serii regulate de întâlniri bilaterale, a venit și cu rolul de a depăși tensiunile generate de eșecul proiectului comun de avion de luptă. Că lucrurile merg mai departe, indiferent de fricțiunile industriale, a arătat-o un moment fără precedent. Germania acceptă să participe la un exercițiu nuclear al Franței.

Armementul nuclear, subiectul care schimbă istoria. Trupe germane la un exercițiu francez, în premieră

Cel mai important anunț al reuniunii de la Brühl nu a fost unul despre echipamente sau bugete, ci despre un tabu care cade. Pentru prima dată, trupe germane vor participa la un exercițiu nuclear al Franței. Merz și Macron au subliniat că această cooperare pe descurajarea nucleară se construiește pas cu pas și că ar putea, în cele din urmă, să dea naștere unei noi doctrine. Dar este prea devreme să vorbim despre asta.

„Facem ce este necesar pentru a ne apăra libertatea, securitatea și apărarea colectivă”, a declarat Merz la conferința de presă comună. „Adoptăm o abordare progresivă și este posibil să ajungem la o nouă doctrină, dar este mult prea devreme să afirmăm asta astăzi”, a adăugat el, subliniind că orice cooperare va completa aranjamentele existente în cadrul NATO.

Macron a ținut să clarifice un aspect sensibil: finanțarea programului nuclear francez va rămâne exclusiv responsabilitatea Franței. „Finanțarea programului nuclear francez va fi întotdeauna asigurată de Franța”, a declarat el, răspunzând direct la întrebarea dacă Parisul ar putea solicita Germaniei o contribuție financiară la programul de descurajare. Simbolic, cei doi lideri au inspectat baza aeriană unde un Rafale nuclear francez a realimentat alături de un Eurofighter german. Acea imagine care valorează mai mult decât orice declarație de intenție.

Obiective comune de apărare europeană. Sisteme antirachetă, lovitură la distanță și un proiect FCAS parțial salvat

Dincolo de armamentul nuclear care capturează titlurile, reuniunea de la Brühl a produs și o listă de obiective concrete pentru apărarea europeană comună. Franța și Germania și-au aliniat pozițiile pe sisteme de apărare antirachetă și pe capacități de lovitură la distanță mare. Ambele sunt considerate esențiale pentru o Europă care trebuie să-și asigure propria descurajare convențională, fără a se mai baza exclusiv pe umbrelele americane.

Pe frontul industrial, cel mai așteptat subiect era soarta proiectului FCAS (Future Combat Air System). Aceasta se prăbușise la începutul anului din cauza divergențelor dintre cei doi parteneri industriali principali, Dassault Aviation din Franța și Airbus, cu sediul în Germania. Planul pentru un avion de luptă comun a fost abandonat. Ceea ce rămâne din proiect, sistemele cloud de partajare a informațiilor, aflate la inima conceptului FCAS, continuă.

„Proiectele rămase, inclusiv cele legate de cloud și de alte domenii, continuă să avanseze între producătorii noștri”, a declarat Macron. Cancelarul Merz a adăugat că mecanismele de guvernanță și supervizare vor fi întărite pentru viitoarele proiecte de apărare europeană, pentru a evita repetarea scenariului în care dezacordurile industriale descompun o cooperare strategică.

China, în vizorul Berlinului și Parisului, „de opt ori mai mult sprijin de stat”

Reuniunea de la Brühl nu a tratat exclusiv amenințările de securitate militară. Cel puțin la fel de apăsat a sunat pe parcursul întâlnirii tema Chinei și a concurenței economice incorecte. Merz și Macron și-au aliniat pozițiile: Beijing acordă industriei sale cel puțin de opt ori mai mult sprijin de stat față de media țărilor OCDE, iar moneda chineză este subevaluată. Ambele practici denaturează condițiile de concurență în defavoarea producătorilor europeni.

„Nu sunt pregătit să accept că lucrurile pot rămâne ca în prezent, pentru că aceasta afectează în mod nedrept locurile de muncă din Europa”, a declarat Merz, citat de Reuters. El a ținut însă să precizeze că nu urmărește un război comercial, ci un dialog pe tema cursului valutar și a supracapacității industriale.

Merz a fost întrebat și dacă ar fi pregătit să coopereze cu Marine Le Pen, liderul grupului parlamentar al Adunării Naționale din Franța, în ipoteza în care aceasta ar ajunge la putere. Răspunsul a fost concis și fără condiționări: mâna Germaniei va rămâne întinsă spre Franța, indiferent de cine vor alege alegătorii. Un mesaj care arată că parteneriatul strategic franco-german este privit la Berlin ca ceva ce depășește apartenența politică a guvernelor.