Pacientul european nu așteaptă ca sistemul de sănătate să se dezvolte. Folosește AI-ul pentru recomandări medicale, dar diagnosticul final este dat de specialist

De aceea, milioane de oameni aleg să completeze sfaturile medicului cu ajutorul tehnologiei. Chiar și așa, relația cu profesioniștii din sănătate rămâne de bază. Iar europenii văd inteligența artificială ca pe un aliat, nu ca pe un medic. 1

Europenii, sănătatea și inteligența artificială

La nivel european, domeniul sănătății se transformă pe urma ascensiunii inteligenței artificiale. Iar aceasta este una dintre principalele concluzii ale Raportului de Sănătate STADA 2026. Este vorba despre unul dintre cele mai ample studii independente legate de percepția europenilor asupra sănătății. Cercetarea a inclus aproape 20.000 de respondenți din 20 de țări, inclusiv România. Ea oferă o imagine amplă asupra modului în care oamenii se raportează în prezent la sistemele medicale, la prevenție și la utilizarea noilor tehnologii.

În cadrul conferinței de prezentare a raportului, reprezentanți din conducerea companiei au specificat faptul că studiul urmărește înțelegerea schimbărilor care au loc în societate. Peter Goldschmidt, CEO al STADA Group, a explicat că raportul este realizat pentru a explica evoluția relației dintre oameni și sistemele de sănătate din prezent. „Raportul de Sănătate este o reflecție despre ce cred oamenii și ce este diferit de la o zi la alta. Ce putem învăța unii de la alții și ce putem face împreună”, a declarat Peter Goldschmidt.

Potrivit lui, una dintre misiunile companiei este aceea de a înțelege cum se schimbă nevoile pacienților. Este nevoie de o astfel de abordare pentru ca întregul ecosistem medical să poată răspunde mai bine transformărilor. „Dacă înțelegem nevoile oamenilor, ce așteptări au de la sistemul medical, atunci putem acționa”, a subliniat CEO-ul STADA.

Sistemele medicale europene, sub presiune

Sistemele medicale din Europa beneficiază, în număr mare, de tehnologii tot mai performante. Chiar și așa, percepția cetățenilor asupra sistemelor de sănătate nu s-a îmbunătățit foarte mult de-a lungul anilor. Studiul STADA arată că doar 56% dintre respondenți se declară mulțumiți de sistemul medical din propria țară. Este un procent aproape identic cu cel înregistrat anul trecut, ceea ce indică o stagnare a încrederii publice.

Dar pentru milioane de europeni, cea mai mare problemă este reprezentată de accesul dificil la servicii medicale. Căci aproape două treimi dintre respondenți spun că deficitul de personal medical și timpii foarte mari de așteptare sunt principalele provocări ale sistemelor sanitare. Se adaugă, bineînțeles, și costurile tot mai ridicate ale serviciilor medicale, extinderea bolilor cronice și dificultățile tot mai mari în domeniul sănătății mintale. Europenii descriu un sistem care încearcă să răspundă unor nevoi din ce în ce mai complexe, dar cu resurse insuficiente.

Magali Gaines, directoarea de cercetare a Raportului STADA, spune că rezultatele din 2026 confirmă tendințele observate în ultimii ani. Conform ei, cercetarea arată că presiunea asupra sistemelor medicale continuă de ani buni. „Mai mult de patru din zece oameni nu sunt mulțumiți de sistemul de sănătate de care beneficiază. Ei vorbesc despre investițiile insuficiente și despre cererea crescută. Respondenții au amintit de bolile cronice ce sunt din ce în ce mai numeroase și de migrația personalului medical din unele țări în altele”, a explicat Magali Gaines. 

Ministrul Sănătății pentru o zi

Participanții la studiul STADA au fost întrebați ce ar face dacă ar deveni ministrul sănătății pentru o zi. Iar cei mai mulți europeni văd o prioritate în reducerea timpilor de așteptare prin creșterea numărului de medici și îmbunătățirea accesului la medicina primară. În opinia cercetătorilor, timpul de așteptare reprezintă o problemă administrativă, dar și una care poate influența direct starea de sănătate a populației. „Timpii lungi de așteptare au consecințe reale, precum o morbiditate mai mare, o mortalitate mai mare și costuri mai mari pentru societate”, a adăugat Magali Gaines.

Iar într-o astfel de situație, se pare că oamenii nu mai așteaptă sistemul. Mulți au început deja să își gestioneze singuri sănătatea. Raportul STADA scoate în evidență că europenii devin tot mai implicați în gestionarea propriei sănătăți. În cifre, aproape opt din zece respondenți afirmă că simt că dețin controlul asupra propriei stări de sănătate. Majoritatea utilizează deja diferite instrumente pentru monitorizarea sănătății, precum tensiometre, aplicații pentru telefon, ceasuri inteligente sau dispozitive care urmăresc activitatea fizică și somnul. De asemenea, automedicația a devenit o practică aproape universală pentru afecțiunile considerate minore.

„Oamenii au fost educați ani de zile despre importanța stilului de viață sănătos, a alimentației echilibrate, a exercițiilor fizice și a prevenirii bolilor. Pandemia a avut un impact pozitiv asupra acestei conștientizări. Oamenii au învățat că pot avea un rol activ în propria sănătate”, a explicat Magali Gaines.

Europenii se arată mai precauți în sănătate

Conform raportului, dacă ar dispune de încă 100 de euro pe lună pentru sănătate, cei mai mulți europeni spun că ar investi banii în prevenție, investigații medicale și economii pentru eventuale tratamente viitoare, înainte de a-i cheltui pe alte produse sau servicii. 

Orientarea către prevenție schimbă modul în care industria farmaceutică și companiile din domeniul sănătății comunică cu pacienții. Peter Goldschmidt consideră că „oamenii nu mai obișnuiesc acum, în marea lor majoritate, să cumpere produse dedicate sănătății exclusiv în urma unei reclame. Numărul celor care iau decizii bazate pe informații și pe date concrete despre propria stare de sănătate este în creștere. Se schimbă modul în care interacționăm cu consumatorii. O populație mai educată este mult mai bine informată și mult mai atentă la propriile nevoi”.

De aici se trage și rolul tot mai important al inteligenței artificiale. Pentru milioane de europeni, AI-ul este un instrument pe care îl folosesc deja pentru a înțelege mai bine informațiile medicale, pentru a se pregăti înaintea unei consultații sau pentru a primi explicații suplimentare după ce ies din cabinetul medicului. 

Europenii s-au obișnuit rapid cu AI-ul când vine vorba de sănătate

Viteza cu care europenii au început să folosească inteligența artificială în domeniul sănătății este una surprinzătoare pentru cercetătorii din domeniu. Studiul arată că 55% dintre europeni folosesc deja inteligența artificială în ceea ce privește sănătatea. Raportat la populația celor 20 de state incluse în cercetare, asta înseamnă sute de milioane de utilizatori care apelează la AI pentru a înțelege mai bine un diagnostic, pentru a căuta informații despre simptome, pentru recomandări legate de alimentație sau activitatea fizică.

Potrivit raportului, 74% dintre români folosesc deja inteligența artificială în scopuri legate de sănătate. Procentul situează țara noastră în partea de sus a clasamentului. Țările în care oamenii folosesc cel mai frecvent AI sunt, în general, cele în care satisfacția față de sistemul de sănătate este mai redusă. Acolo unde accesul la servicii medicale este mai dificil, oamenii încearcă să completeze lipsurile prin instrumente digitale. „Pacienții nu mai sunt persoane care așteaptă pur și simplu la rând. Ei sunt participanți activi, care combină inițiativa personală, instrumentele digitale și sfaturile profesioniștilor într-un mod complet nou”, a afirmat Peter Goldschmidt.

Europenii vor AI, dar nu fără supraveghere umană

Studiul STADA arată că europenii nu sunt pregătiți să lase deciziile medicale exclusiv în seama inteligenței artificiale. Opt din zece respondenți afirmă că sunt deschiși ca AI să joace un rol în îngrijirea lor medicală. Dar când este vorba despre diagnostic sau alegerea tratamentului, oamenii preferă ca decizia finală să aparțină unui medic. Aproape jumătate dintre participanți spun că ar avea încredere într-un diagnostic generat de inteligența artificială, însă doar dacă acesta este verificat sau certificat de profesioniști din domeniul sănătății. Dar pentru majoritatea, AI trebuie să funcționeze doar ca un instrument suplimentar de analiză.

Rezultatele studiului indică și principalele temeri ale europenilor. Peste jumătate se declară preocupați de posibilitatea apariției unor erori de diagnostic generate de sistemele de inteligență artificială. Iar patru din zece sunt îngrijorați de modul în care ar putea fi utilizate datele lor medicale. „Trebuie să construim un model hibrid”, a subliniat Peter Goldschmidt.

Magali Gaines consideră că europenii nu își doresc un sistem medical automatizat, ci unul în care tehnologia completează activitatea profesioniștilor din sănătate. „Oamenii vor AI ca asistent, nu ca înlocuitor al medicului”, a specificat ea.

Medicul și farmacistul rămân principalele repere de încredere

În ciuda entuziasmului pentru noile tehnologii, relația umană continuă să fie cea mai importantă în sistemul medical. 77% dintre europeni afirmă că medicul de familie sau alți profesioniști din sănătate sunt cei mai importanți atunci când iau decizii legate de sănătate. Iar 57% dintre ei acordă aceeași încredere farmaciștilor. De asemenea, aproape opt din zece respondenți preferă în continuare consultațiile față în față, chiar dacă serviciile medicale digitale devin tot mai accesibile.

În opinia cercetătorilor, rezultatul evidențiază că dezvoltarea inteligenței artificiale nu diminuează importanța medicilor. Din contră, ea o poate accentua. Oamenii au acces la volume tot mai mari de informații generate de AI. Ceea ce duce la nevoia de profesioniști capabili să interpreteze datele, să explice limitele tehnologiei și să transforme informația în decizii medicale corecte.

O schimbare care abia începe

Raportul STADA Health Report 2026 scoate în evidență mai multe probleme ale europenilor. Populația îmbătrânește, bolile cronice devin tot mai frecvente, iar presiunea asupra spitalelor și cabinetelor medicale continuă să crească. În același timp, inteligența artificială începe să fie considerată un instrument ce poate reduce o parte dintre probleme.

Dar concluzia cercetării este că viitorul nu aparține exclusiv tehnologiei și nici exclusiv medicinei tradiționale. Modelul spre care se îndreaptă Europa este unul hibrid, în care AI preia activitățile repetitive, accelerează accesul la informație și facilitează comunicarea. Dar deciziile esențiale rămân în responsabilitatea oamenilor.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!