ONG-urile, fondurile europene și raportul CSM. Trei riscuri reale pentru Declic, Funky Citizens și Expert Forum la Bruxelles

Riscul imediat al acestor ONG-uri nu este tăierea automată a finanțărilor, ci un risc reputațional, de conformitate și pentru finanțările viitoare.

Există o întrebare pe care raportul CSM o pune implicit, fără să o formuleze în limbaj diplomatic. Poate o organizație neguvernamentală să primească bani europeni pentru apărarea statului de drept și să acționeze, simultan, în moduri pe care garantul constituțional al independenței justiției le descrie drept campanie de demonizare a judecătorilor?

Răspunsul instinctiv ar fi că nu. Asta pentru că statul de drept include independența puterii judecătorești, nu doar controlul ei politic. Răspunsul real e mai complicat, pentru că raportul CSM nu este o hotărâre judecătorească, ONG-urile contestă caracterizările din document, iar Bruxelles-ul nu se grăbește niciodată cu concluzii categorice.

Dar semnalul a fost trimis, și în spațiul european al finanțărilor pentru democrație, astfel de semnale produc efecte chiar și fără o decizie formală.

Ce spune CSM. Campanie de demonizare, proteste și un banner în centrul Bucureștiului

Raportul Secției pentru judecători a CSM menționează în mod expres Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide și Expert Forum ca participanți la o campanie organizată împotriva puterii judecătorești, după apariția documentarului Recorder despre justiție.

Documentul descrie proteste în fața Înaltei Curți, în fața CSM, în fața instanțelor din mai multe orașe și în Piața Victoriei, organizate în principal de Declic, Corupția Ucide și Funky Citizens.

Cel mai sensibil detaliu este cel privind Declic. Raportul invocă o presupusă solicitare a unui reprezentant al organizației către influenceri de a nu prezenta date reale despre activitatea instanțelor, ci de a le modifica pentru a pune justiția într-o lumină negativă. Dacă această acuzație are acoperire reală, și ea este contestată de organizație, depășește libertatea de exprimare și intră în zona manipulării informaționale. Or, Declic activează, cel puțin la origine, cu sprijinul Granturilor SEE/Norvegiene, fonduri europene în sens larg.

Un alt episod menționat e bannerul uriaș, afișat pe un magazin din centrul Bucureștiului cu mesajul „Modificați legile justiției”. Eo formă de presiune publică directă pe o decizie politică privind arhitectura sistemului judiciar.

ONG-uri la masa legilor justiției. Activismul devine instrument politic?

CSM reproșează că grupul de lucru constituit de premier pentru modificarea legilor justiției a invitat Declic, Funky Citizens și Expert Forum. Sunt organizațiile pe care același raport le descrie ca participante la campanii împotriva judecătorilor. Întrebarea pe care documentul o ridică, cel puțin implicit, este una de principiu. Dacă un ONG contribuie la campanii de presiune împotriva unei puteri a statului, apoi este invitat de Guvern să contribuie la modificarea legilor care reglementează acea putere, activismul civic riscă să devină instrument al unui joc politic cu miză constituțională.

Pentru Bruxelles, această combinație nu e neutră. Uniunea Europeană finanțează societatea civilă pentru a apăra statul de drept față de excesele puterii executive și legislative, nu pentru a o transforma într-un actor care facilitează reconfigurarea politică a puterii judecătorești.

Funky Citizens, EDMO și riscul de conformitate

Funky Citizens este implicată în ecosistemul BROD, hubul bulgaro-român al European Digital Media Observatory. E rețeaua europeană construită pentru combaterea dezinformării, fact-checking și educație media, cofinanțată de Uniunea Europeană. Este exact tipul de proiect unde credibilitatea și neutralitatea politică sunt condiții de eligibilitate.

Dacă un partener instituțional al EDMO este acuzat oficial de CSM că a participat la o campanie politizată împotriva judecătorilor, structura europeană de fact-checking din care face parte are de explicat o contradicție dificilă.

Expert Forum, Comisia Europeană și OLAF printre finanțatori

Expert Forum listează Comisia Europeană și OLAF între finanțatori și a derulat proiecte pe teme de integritate electorală, finanțarea partidelor, bună guvernare și stat de drept. Apare în raportul CSM în contextul participării la grupul de lucru al Guvernului privind legile justiției.

Un detaliu suplimentar de sensibilitate. Directorul executiv al organizației este menționat și ca membru al Comisiei de vetting pentru procurori din Republica Moldova, iar CSM tratează termenul „vetting” ca pe un posibil instrument periculos dacă ar fi importat fără adaptare într-un stat membru UE cu o justiție funcțională.

Trei riscuri concrete, fără tăiere automată

Raportul CSM nu produce automat suspendarea vreunei finanțări. Dar generează trei categorii de risc reale și imediate.

Riscul reputațional este cel mai rapid. Un ONG care se prezintă drept apărător al democrației și statului de drept, dar este acuzat de instituția constituțională care garantează independența justiției că a participat la demonizarea judecătorilor, va trebui să explice această contradicție evaluatorilor europeni, finanțatorilor privați și publicului larg. Asta dacă nu vor pleda cartea victimei.

Riscul de conformitate este specific proiectelor de fact-checking și educație media: acuzațiile privind prezentarea selectivă a datelor, distorsionarea realității judiciare sau amplificarea unor narațiuni politizate sunt incompatibile cu standardele pe care EDMO și programele conexe le impun partenerilor.

Riscul pentru finanțările viitoare este cel mai durabil. Evaluatorii Comisiei Europene pot solicita clarificări despre compatibilitatea activităților criticate de CSM cu obiectivele proiectelor finanțate. Iar un ONG obligat să explice de ce un raport al Consiliului Superior al Magistraturii îl menționează în contextul presiunilor asupra judecătorilor pierde din avantajul moral cu care funcționase ani de zile necontestat. Dacă nu pierde și finanțarile în curs sau pe cele viitoare, e doar publicitate negativă. Care e tot publicitate.

Întrebarea pentru Bruxelles

Întrebarea finală pe care raportul CSM o pune implicit Comisiei Europene este incomodă și legitimă. Poate Bruxelles-ul finanța, direct sau indirect, actori acuzați de garantul constituțional al independenței justiției că au contribuit la slăbirea autorității judecătorești?

Comisia nu poate ignora un document produs de instituția pe care ea însăși o citează în rapoartele privind statul de drept în România. Nu pentru că toate concluziile CSM trebuie acceptate automat. ONG-urile contestă caracterizările. Ci pentru că inconsistența între obiectivele declarate ale finanțărilor și activitățile descrise în raport merită cel puțin o verificare formală.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!