Ce a pățit Nicușor Dan? Cum și-a schimbat șeful statului poziția față de serviciile secrete la 180 de grade în doar un an

Există un exercițiu util când vrei să înțelegi cum s-a schimbat un politician. Pui două declarații ale sale alături și te uiți cât de mare e distanța dintre ele. În cazul lui Nicușor Dan și al șefilor serviciilor secrete, distanța e de-a dreptul spectaculoasă.

De peste trei ani, Serviciul Român de Informații nu mai are un director civil. Pe 3 iulie 2023, Eduard Hellvig își dădea demisia de la șefia instituției. De atunci, conducerea interimară a fost preluată de generalul Răzvan Ionescu. Președintele în funcție de atunci, Klaus Iohannis, nici nu a dat vreun semnal că ar pregăti un înlocuitor pentru Hellvig. 

Nicușor Dan, însă, părea foarte hotărât acum un an. Acum, nu mai este deloc. Aceeași persoană. Același subiect. Altă concluzie. Iată cronologia pozițiilor sale:

Martie 2025: „Serviciile au o problemă mare de control civil”

Candidatul Nicușor Dan oferea un interviu pe subiectul serviciilor de informații. La Digi24, pe 15 martie 2025, răspundea la întrebarea dacă se teme că ar putea fi „încălecat” de servicii ca președinte: 

„Și înainte de a prelua mandatul la Primăria Capitalei toată lumea paria că voi fi mâncat de sistem. Iată că am supraviețuit.”

Și continua cu diagnosticul: „Serviciile secrete au o problemă de funcționare. Au o problemă de optimizare. Au o problemă mare de control civil, pentru că cele două comisii de control din Parlament, SRI și SIE, nu intră deloc în substanța activității atât a SRI, cât și a SIE.”

Candidatul Dan știa exact ce problemă există și ce trebuie făcut. Cel puțin în declarații.

Iunie 2025: „Este nevoie de un director civil al SRI”

La câteva zile după investitură, în vara lui 2025, Nicușor Dan a abordat public subiectul într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung. Proaspăt instalat la Cotroceni, părea decis: România are nevoie de directori civili la SRI și SIE. Șefii serviciilor să nu provină nici din zona politică, nici din interiorul sistemului.

„Este nevoie de un director civil al SRI. Să nu mai ajungem la interferențe ale serviciilor mai mult decât e cazul”, spunea în acea perioadă. Tot atunci, adăuga că „este foarte posibil să avem director nou la SIE.” 

În vara lui 2025, președintele Dan părea că are un plan. Declarațiile sale erau ferme pe subiect. Ceva s-a schimbat mai târziu, însă.

Septembrie 2025: „Există interese și conexiuni”

La o conferință de presă din toamna anului trecut, întrebat dacă serviciile se implică în jocul politic, Nicușor Dan răspundea afirmativ. 

Pe chestiunea de servicii, fără să am informaţia completă până la momentul acesta, da, a existat o interferenţă în, să spunem, jocul politic, de-a lungul anilor. […] Există interese, există conexiuni între persoane, există interese de afaceri, lucruri pe diverse grade, până la un anumit nivel legitim”, spunea el. 

În aceeași conferință, președintele menționa din nou controlul civil necesar asupra serviciilor:

„Discuția este cu privire la controlul civil, cu privire la servicii, astfel încât societatea să fie sigură că ele se ocupă de zona de Constituție, de atribuțiile constituționale. Și asta este miza importantă a numirii unui șef civil.”

În aceea perioadă începuseră să apară și nume pe surse pentru șefia celor două instituții. Presa menționa atunci numele lui Gabriel Zbârcea pentru SRI sau Marius Lazurca pentru SIE. Apăreau și nume politice în joc, cum ar fi Cătălin Predoiu, Mircea Abrudean, Vasile Dîncu sau Claudiu Manda. 

Toamna 2025: „Probabil până la finalul anului”

Toamna lui 2025 a adus un nou termen din partea președintelui și un nou ton, mai puțin ferm, mai plin de condiționali. Întrebat când vor fi numiți șefii serviciilor, Dan a spus că e posibil „până la finalul anului.” Nu s-a întâmplat. Decembrie 2025 a trecut fără nicio nominalizare.

În paralel, la CSAT, se discuta o altă idee controversată: implicarea SRI în combaterea evaziunii fiscale, prin furnizarea de informații către ANAF și Parchet. O inițiativă care ridica semne de întrebare exact în rândul celor care votaseră pentru controlul civil al serviciilor, nu pentru extinderea rolului lor. 

„Mi se pare ridicol ca în 2025 să punem din nou în discuție acest principiu esențial”, a reacționat atunci experta în anticorupție Laura Ștefan.

Ironia era vizibilă: un președinte care promisese mai puțin SRI în viața publică propunea, acum, și mai multe atribuții pentru Serviciul de Informații Român.

Ianuarie 2026: „Foarte curând” și „din afara partidelor”

La finalul lunii ianuarie 2026, Dan a ieșit cu un nou mesaj optimist: va face „foarte curând” propunerile. A ținut să precizeze profilul căutat: „cel mai bine este ca aceștia să fie din afara partidelor”, „trebuie să fie oameni echilibrați”. A vorbit și de liste. „Pentru fiecare dintre aceste servicii am avut o listă lungă, o listă scurtă și niște discuții.” 

Dar a adăugat ceva care a trecut aproape neobservat: mulți dintre cei ale căror nume apăruseră în presă erau nemulțumiți, așa că șansele să fie numiți cei discutați pe surse scădeau.

„Mulți sunt nefericiți că numele lor au apărut (în presă) pentru că sunt prietenii lor din politică care au făcut ca numele lor să apară și astfel șansele lor teoretice de a fi numiți scad”, declara șeful statului la Digi24.

Februarie 2026: „Ne mai nuanțăm”

Dacă exista un moment care să marcheze schimbarea de poziție, acesta a venit în februarie 2026. Întrebat dacă exclude posibilitatea ca șefii serviciilor să provină din politică, o condiție pe care o pusese anterior explicit, Nicușor Dan a răspuns cu trei cuvinte: „Ne mai nuanțăm.”

Nuanța, în politică, are un sens precis: înseamnă că o poziție anterioară se abandonează progresiv, fără a recunoaște explicit acest lucru. Concomitent, apărea un alt termen de timp: Dan a vorbit de „analize de oportunitate” care trebuiau finalizate. Așadar, o nouă amânare.

Aprilie 2026: „Sper că în curând”

Până în aprilie 2026, la 11 luni de la învestitură, formula evoluase de la „foarte curând” la „sper că în curând.” O diferență subtilă, dar semnificativă: „sper” înlocuia „voi”, speranța înlocuia intenția.

Contextul se complica și el: guvernul Bolojan cădea în câteva zile prin moțiune de cenzură votată de AUR și PSD, România intra în criză politică, negocierile pentru un nou premier absorbeau toată energia politică. Serviciile secrete și șefii lor deveneau o temă de fundal.

Iulie 2026: „Nu cred că e o chestiune așa de importantă”

Pe 17 iulie 2026, la un interviu pentru Observator de la Antena 1, Nicușor Dan a oferit cel mai surprinzător răspuns de până atunci pe acest subiect.

„Nu cred că a avea un șef civil e o chestiune așa de importantă”, a spus el.

A adăugat că numirea e „o chestiune la fel de grea ca formarea noului guvern, pentru că necesită o majoritate parlamentară” și că, „în timpul ăsta am avut de lucrat cu serviciile”, sugerând că relația de lucru funcționase oricum. 

„Dacă vorbim de SIE, ei mă ajută să îmi iau deciziile pe zona externă. Dacă vorbim de SRI, sunt fel de fel de chestiuni, inclusiv care țin de nefuncționarea unor instituții, chiar de corupție, de zone de interese.”

Ceea ce era esențial în campanie devenise neesențial după ce s-a instalat la Palatul Cotroceni. Cu toate aceste poziții luate cronologic, nu putem să nu ne amintim de o declarație recentă și cel puțin interesantă a președintelui și nu putem să nu ne punem o întrebare care a devenit elefantul din cameră. 

E Nicușor Dan șeful sistemului?

Una dintre cele mai surprinzătoare declarații ale Nicușor Dan pe această temă a venit, ironic, tot din gura sa. La finalul vizitei în Polonia, în iunie 2026, întrebat dacă a ajuns „de partea sistemului”, a răspuns:

„Cred că 20 de ani de luptă cu sistemul este o certitudine. Acum, nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului.”

A adăugat că întrebarea reală este „cum putem să reformăm sistemul fără ca să ducem țara asta în anarhie.” Și a precizat că preferă „un câine care mușcă”, nu unul care latră, adică instrumente reale de reformă, nu declarații publice.

Candidatul Dan promisese că va schimba sistemul din interior. Că experiența de 20 de ani ca activist și primar îl va proteja de ,,încălecarea” serviciilor. Că va folosi poziția de la vârf pentru a impune. Ceea ce s-a întâmplat pe tema serviciilor secrete urmează o logică diferită: o promisiune clară, o serie de amânări justificate de context și o schimbare de poziție frapantă.

Întrebat de jurnaliști dacă „șeful sistemului poate livra România onestă”, Nicușor Dan ne-a oferit un răspuns scurt, care ne lasă nedumeriți: „Da, în timp. În timp și fără să producă anarhie”.