Sabotajul Nord Stream ajunge la un tribunal din Germania. Un fost ofițer ucrainean, judecat pentru crimă de război

Procesul va avea loc la Tribunalul regional superior din Hamburg. Instanța a programat aproximativ 30 de zile de audieri, până în februarie 2027. Kuzniețov a fost arestat în Italia și ulterior extrădat în Germania, unde se află în custodia autorităților. Procurorii germani îl consideră pe acesta unul dintre „coautorii” sabotajului. Îl acuză, printre altele, de o infracțiune încadrată drept crimă de război, respectiv un atac asupra unor bunuri civile, scrie presa germană.

Ce s-a întâmplat cu gazoductele Nord Stream

Nord Stream este un sistem de conducte submarine construit pentru a transporta gaz natural din Rusia către Germania, pe sub Marea Baltică. Proiectul a devenit extrem de controversat în Europa. Asta mai ales după începerea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022.

La 26 septembrie 2022, la aproximativ șapte luni de la începutul invaziei, mai multe explozii submarine au avut loc în apropierea insulei daneze Bornholm. Exploziile au avariat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2.

Nord Stream 1 era deja operațional și fusese folosit din 2011 pentru transportul gazului rusesc către Germania. Nord Stream 2 era finalizat, dar nu fusese pus niciodată în funcțiune, în contextul în care autorizația pentru utilizarea sa fusese blocată înainte de explozii.

Pagubele produse au fost atât de mari încât conductele nu au mai putut fi folosite în forma lor inițială. Imediat după explozii au început investigații în Germania, Suedia și Danemarca. Anchetele din cele două țări scandinave au fost închise în 2024, în timp ce autoritățile germane au continuat cercetările.

Procurorii germani susțin că în spatele operațiunii s-a aflat o echipă ucraineană

Ancheta germană a dus la identificarea unei echipe despre care procurorii spun că ar fi fost implicată în sabotaj. Grupul ar fi fost format din cinci bărbați și o femeie. Potrivit procurorilor germani, Serhii Kuzniețov ar fi avut un rol important în operațiune. La începutul lunii iulie, Parchetul federal german a susținut că autoritățile ucrainene ar fi ordonat operațiunea. Iar Kuzniețov și alți militari ar fi primit misiunea de a participa la sabotaj.

Aceste afirmații reprezintă acuzațiile procurorilor și nu o concluzie definitivă a instanței. Procesul care începe la Hamburg urmează să stabilească dacă dovezile prezentate de anchetatori sunt suficiente pentru a demonstra responsabilitatea inculpatului.

Ucraina a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi organizat operațiunea. În același timp, oficialii ucraineni nu și-au ascuns satisfacția față de distrugerea infrastructurii prin care Rusia își vindea gazul în Europa. Autoritățile de la Kiev consideră că orice lovitură dată capacității Moscovei de a-și finanța războiul este în interesul Ucrainei.

Un al doilea suspect ucrainean, arestat în Croația

În dosar mai apare un cetățean ucrainean, identificat de autoritățile germane drept Volodimir Z. Acesta este scafandru profesionist și este suspectat că ar fi făcut parte din aceeași echipă de comando. Volodimir Z. a fost arestat în Croația la jumătatea lunii august. Autoritățile germane încearcă să obțină extrădarea sa. El se află în prezent în arest preventiv în această țară, în așteptarea procedurilor judiciare privind eventuala predare către Germania.

Cazul său este cu atât mai complicat cu cât bărbatul fusese deja arestat în Polonia, în septembrie 2025, în baza unui mandat de arestare emis de Germania. Un tribunal polonez a respins însă atunci extrădarea către Germania și a dispus eliberarea lui. Judecătorul polonez a considerat că acțiunile pentru care era căutat puteau fi privite ca un act justificat, având în vedere contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.