Nazare avertizează: Bugetul pe 2027 ar putea fi mai greu decât cel actual

Nazare enumeră, printre riscuri, cheltuielile pentru apărare, salarii și pensii, povara datoriei publice și scăderea sprijinului financiar excepțional oferit prin PNRR.

Într-un mesaj publicat duminică, pe Facebook, Nazare arată că, după primele 8 luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,89% din PIB. În perioada similară din 2025, acesta fusese 4,51% din PIB. În același interval, investițiile publice au trecut de 97 de miliarde de lei.

 „Datele la 8 luni reconfirmă că efortul demarat de guvernul Ilie Bolojan în vara anului trecut continuă să producă rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, vorbim despre aproape 27 de miliarde de lei mai puțin deficit”, a scris Alexandru Nazare.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, deficitul înregistrat în intervalul ianuarie-august 2026 a fost de 59,42 miliarde de lei. În aceeaşi periioadă a anului trecut, fusese 86,36 miliarde de lei.

Investiții cu 25 de miliarde de lei peste anul trecut

Nazare insistă asupra faptului că ajustarea bugetară nu a venit cu prețul reducerii investițiilor. Din contră, acestea au depășit 97 de miliarde de lei. Adică, aproximativ 25 de miliarde de lei peste nivelul înregistrat în primele 8 luni ale anului precedent.

 „Pentru o perspectivă de ansamblu asupra dimensiunii acestui efort: în doar 8 luni din 2026 am alocat investiții publice pentru susținerea economiei de 97 de miliarde de lei, aproape cât a cheltuit România pentru investiții în întreg anul 2023”, a mai scris ministrul.

 „Nu avem motive de relaxare”

Deși execuția bugetară arată mai bine, Nazare este ferm în privința ideii de a slăbi disciplina fiscală.

„Acesta este modelul pe care trebuie să îl continuăm: mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni. În continuare, nu avem motive de relaxare. Dacă nu vrem să continuăm să rostogolim datoria publică generațiilor următoare, consolidarea trebuie să continue obligatoriu”, a transmis el.

Una dintre problemele grave rămâne costul cu dobânzile. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei doar pentru dobânzi, în primele 8 luni ale anului, cu 26,7% mai mult decât în perioada similară din 2025.

 „România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele 8 luni ale anului. Este una dintre cele mai clare explicații pentru care credibilitatea fiscală și ratingul de țară nu sunt subiecte abstracte, ci sunt teme care ne afectează pe toți”, susține Nazare.

S&P Global reevaluează ratingul de țară al României

Declarațiile ministrului apar chiar în perioada unei noi evaluări a ratingului suveran al României, realizată de S&P Global Ratings. În prezent, agenția menține calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, adică practic pragul minim din categoria recomandată investițiilor. Decizia următoare a agenției este așteptată pe 2 octombrie.

Potrivit lui Nazare, autoritățile române au prezentat agenției atât progresele consolidării fiscale, cât și riscurile care persistă.

„Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate, garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile”, a afirmat ministrul.

Nazare a mai spus, după întâlnirea cu reprezentanții S&P, că execuția bugetară și continuarea măsurilor de consolidare fiscală rămân principalele argumente ale României în acest proces de evaluare.

De ce 2027 ar putea fi un an bugetar mai dificil

O parte semnificativă din mesajul ministrului se concentrează pe anul viitor. Potrivit lui, statul intră deja în 2027 cu o serie de obligații financiare pe care nu le poate evita. „Prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026”, a declarat Nazare.

Printre presiunile menționate se numără majorarea cheltuielilor pentru apărare, inclusiv investițiile susținute prin instrumentul european SAFE, problemele structurale din administrația publică și cererile privind recuperarea puterii de cumpărare pierdute, după perioada în care salariile bugetarilor și pensiile nu au fost indexate. Ministrul a amintit și obligațiile de plată rezultate din hotărâri judecătorești rămase, până acum, neonorate.

Pe partea de venituri, Nazare consideră că mai există spațiu de recuperat prin lupta împotriva evaziunii fiscale și a economiei gri, chiar dacă gradul de colectare s-a îmbunătățit deja.

Sfârșitul PNRR, o nouă provocare pentru investiții

Ministrul identifică o altă problemă majoră: apropierea finalului componentei speciale de finanțare din PNRR. Granturile europene au susținut, până acum, un nivel ridicat de investiții publice, dar această sursă nu va mai avea aceeași greutate în perioada următoare.

Potrivit lui Nazare, România trebuie să compenseze această pierdere prin fondurile politicii de coeziune, printr-o selecție mai riguroasă a proiectelor finanțate de la buget și printr-o atragere mai amplă a capitalului privat.

 „De aceea, statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente, fără surse solide de finanțare. Bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. Trebuie să spunem clar ce constrângeri avem și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate”, a explicat ministrul Finanțelor.

 „Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere”

Nazare atrage atenția că reducerea deficitului nu ar trebui să rămână singurul obiectiv al politicii economice. El cere o schimbare de direcție, către un model bazat mai mult pe investiții private și producție internă.

 „În același timp, consolidarea fiscală nu poate fi singura noastră ambiție. Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere: mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite”, a transmis ministrul.

În încheierea mesajului, Nazare avertizează asupra costurilor pe care le presupune amânarea deciziilor bugetare importante.

„Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe. Iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean, prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice”, a scris Alexandru Nazare.