În prezent, școala este adesea asociată de către elevi cu examene, cu un program încărcat și cu presiunea performanței academice. Pe de cealaltă parte, muzeele sunt percepute de mulți elevi drept spații stricte și rigide. UNESCO, împreună cu numeroase instituții muzeale din Capitală, încearcă acum să aducă cele două lumi mai aproape una de cealaltă. Căci copii pot să descopere cultura nu ca pe o obligație școlară, ci ca pe o experiență care îi ajută să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc.
Educație prin cultură
Organizația din România definește cultura ca pe ansamblul valorilor, tradițiilor, obiceiurilor, expresiilor artistice și modurilor de viață care caracterizează comunitățile umane. La fel, educația nu este limitată la anii petrecuți în școală. Ci reprezintă un proces continuu, care se desfășoară pe tot parcursul vieții. Iar echipa UNESCO din România a lucrat în ultimii ani la realizarea unui document internațional menit să apropie mai mult domeniul cultural de cel educațional.
„UNESCO, începând cu anul 2020, s-a gândit să redeseneze ecosistemul normativ care se ocupă de cultură și artă”, a explicat Codrin Tăut, expert în cadrul Subcomisiei Cultură a Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Potrivit lui, organizația a considerat că multitudinea de documente elaborate în ultimele decenii „devenise dificil de urmărit și de aplicat în practică. Soluția a fost crearea unui cadru unic, mai simplu și mai accesibil, care să ofere direcții clare pentru integrarea culturii și artelor în educație”.
Documentul a fost adoptat oficial de statele membre UNESCO în 2024 și validat ulterior prin mecanismele organizației. A devenit principalul reper internațional în domeniul educației culturale și artistice.
România a participat activ la elaborarea noului cadru UNESCO
România nu a avut doar rolul de observator în proces. Secretarul general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Ligia Deca, a explicat că instituția a început să lucreze pe subiect încă din 2022, înainte de adoptarea oficială a documentului. „Comisia Națională a constituit un grup de experți care a studiat acest proiect la nivel național încă din anul 2022. Drept urmare a preocupărilor pe care le-am avut, am fost numiți coraportori la secțiunea de consultare a statelor pentru realizarea cadrului”, a declarat ea în cadrul conferinței.
După adoptarea documentului, Comisia a început un proces de promovare și adaptare a recomandărilor UNESCO la realitățile din România. Printre primele măsuri s-au numărat traducerea documentului în limba română, publicarea sa online și realizarea unui compendiu de bune practici destinat profesorilor și instituțiilor culturale. Totodată, activitatea s-a desfășurat și prin intermediul rețelei UNESCO din România, care cuprinde peste 108 școli afiliate.
„Ne-am gândit că o simplă traducere a acelui ghid de implementare UNESCO nu ar fi însemnat nimic în contextul nostru specific”, a mai spus Codrin Tăut. De aceea, publicația include zece exemple concrete de activități care pot fi adaptate de profesori în funcție de nivelul elevilor, de resursele disponibile și de specificul comunității. Fiecare propunere conține obiective, resurse necesare, parteneri, pași de implementare, metode de evaluare și sugestii pentru continuarea activităților.
De ce este nevoie de educație culturală?
Sistemele de învățământ din întreaga lume se confruntă cu provocări. Copiii petrec tot mai mult timp în fața ecranelor. Consumă informații într-un ritm accelerat și au acces la o cantitate foarte mari de conținut digital. De aceea, UNESCO promovează conceptul de educație culturală și artistică ca pe un instrument care poate completa procesul educațional.
Codrin Tăut spune că „educația prin cultură și arte, care presupune utilizarea experiențelor culturale pentru dezvoltarea altor competențe, precum comunicarea, colaborarea, creativitatea sau rezolvarea problemelor. Nu se adresează numai celor care doresc să facă educație pentru cultură și arte, ci și educație prin cultură și arte”. El spune că un muzeu poate deveni un loc în care „elevii învață nu doar despre un tablou sau un obiect istoric, ci și despre observație, interpretare, empatie, dialog și spirit critic”.
Muzeul, un spațiu de învățare care încă „sperie” mulți copii
Deși multe instituții culturale organizează programe educaționale, pentru numeroși elevi vizita la muzeu rămâne o experiență nu foarte des întâlnită. Ligia Deca a vorbit despre necesitatea familiarizării copiilor cu astfel de spații. Dar și despre faptul că experiența muzeală trebuie să fie una prietenoasă. „Cei care organizează tururi ghidate în muzee resimt această nevoie ca tinerii, copiii mai ales, să învețe un tip de conduită muzeală, să nu alerge, să nu pună mâna pe exponate, să nu vorbească prea tare, să asculte un ghid cu interes”, a specificat ea.
Pentru a face procesul mai atractiv, organizatorii au pregătit materiale adaptate vârstei participanților. „Am încercat să ne prezentăm în mod atractiv copiilor. Ghidul, la final, care le-a rămas sub formă de broșură, o bandă desenată. În ideea ca experiența la muzeu să rămână una plăcută”, a explicat Ligia Deca.
Cum a apărut campania „Hai la Muzeu!”
Proiectul a fost construit împreună cu Art Safari New Museum și a avut rolul de a testa, la scară redusă, posibilitatea dezvoltării unor parteneriate stabile între școli și muzee. „Putem să ne uităm la campania «Hai la Muzeu!» ca la un studiu de caz de succes în contextul efortului nostru de a face mult mai vie această colaborare între școli, universități și spațiile culturale din România”, a mai spus Ligia Deca.
Campania a fost gândită ca un exercițiu de apropiere între două sisteme care, deși au obiective comune, colaborează încă prea puțin, anume educația și cultura. La acest proiect-pilot au participat peste 250 de elevi și 18 școli. Iar organizatorii spun că interesul a depășit așteptările.
O primă încercare, dar cu succes
Maria Munteanu, reprezentanta Art Safari și coordonatoarea campaniei, a prezentat principalele rezultate ale proiectului și a specificat că „campania a avut loc între 2 și 19 iunie 2026. Exact ultimele două săptămâni de școală. Și a înregistrat peste 250 de elevi înscriși și au participat 18 instituții de învățământ din București. Ceea ce nu este puțin pentru un proiect de început și un proiect care își dorește să se extindă pe mai departe”, a subliniat ea.
Pentru organizatori, colaborarea dintre școli și muzee reprezintă una dintre cele mai importante realizări. „A fost o primă încercare a inițiativei și credem că am avut rezultate foarte bune”, a spus Maria Munteanu. „Și ne gândim să extindem inițiativa în toată țara și să o relansăm”, a declarat apoi Ligia Deca.
Maria Munteanu a explicat că organizatorii au identificat deja o serie de provocări administrative și logistice. Ele vor trebui rezolvate înaintea unei extinderi. „Vom vorbi despre reușite, dar și despre provocările pe care le-am întâlnit. În speranța că o să putem, împreună cu colegii, în viitoarele colaborări să schimbăm campania, să o facem mult mai complexă din punct de vedere al organizării, al automatizării proceselor și, de ce nu, chiar o inițiativă națională”, a specificat Maria Munteanu.
O schimbare de mentalitate
În ultimii ani, discuțiile despre educație s-au concentrat în special pe performanță, examene, digitalizare și competențe tehnologice. Cultura a rămas adesea într-un plan secund.
Inițiativa UNESCO încearcă să reechilibreze perspectiva și să amintească faptul că dezvoltarea unui copil nu înseamnă doar acumulare de informații. Înseamnă și contact cu patrimoniul, cu istoria, cu arta, cu identitatea comunității și cu experiențe care stimulează imaginația și curiozitatea.
Propunerea noastră
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.
📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.
📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
