După rezultatele PISA 2025, Ministerul Educației pregătește reguli noi. Telefoanele și rețelele sociale, un „virus cognitiv” pentru elevi

Ministrul spune că rezultatele României trebuie privite și în contextul scăderii înregistrate în mai multe țări la testările PISA. O parte dintre probleme au fost amplificate de perioada pandemiei. Atunci, milioane de elevi din întreaga lume au trecut, pentru o perioadă, de la școala față în față la cursurile online.

În același timp, ministrul Mihai Dimian consideră că România are și probleme proprii, legate de modul în care elevii sunt evaluați, de nivelul de exigență din școli și de diferența dintre ceea ce învață la clasă și capacitatea de a folosi aceste cunoștințe în situații concrete.

„În primul rând, vorbim de o scădere la nivel internațional care ne afectează şi pe noi. Cauzele acestei scăderi la nivel internaţional sunt parţial datorate perioadei în care am desfăşurat activităţile online, în loc de prezenţă fizică. Dacă vă uitaţi la echivalenţele dintre punctaje şi un an de studiu, o să vedeţi că cel puţin în România se apropie de acea explicaţie. Pe de altă parte, există şi un studiu la care fac referire, al colegilor de la Harvard, de la Santa Fe Institute, de la Barcelona, în care efectele inteligenţei artificiale, a utilizării reţelelor sociale, sunt descrise ca un virus cognitiv şi care afectează tinerii din lume. Sigur, avem nevoie de măsuri”, a declarat ministrul Mihai Dimian.

Telefoanele și rețelele sociale

Una dintre direcțiile luate în calcul de Ministerul Educației este modul în care sunt folosite telefoanele mobile în școli, dar și accesul elevilor la rețelele sociale. Mihai Dimian spune că există deja reguli în ceea ce privește folosirea telefoanelor în unitățile de învățământ. Însă acestea nu sunt întotdeauna respectate. În opinia sa, înainte de a introduce noi reguli, trebuie verificat dacă cele existente sunt aplicate efectiv de școli.

„Împreună cu colegii din Parlament, va trebui să luăm măsuri pentru a evita aceste influenţe negative în viitor, începând de la modul în care se utilizează telefoanele mobile la şcoală, modul în care oferim accesul la reţelele sociale, şi aşa mai departe. Sunt reglementări care în prezent care nu sunt respectate, şi trebuie ca împreună cu inspectorii, cu directorii, să ne asigurăm că regulile care sunt în prezent în sistem sunt respectate”, a afirmat ministrul interimar.

E nevoie de un sistem mai exigent?

Mihai Dimian consideră că sistemul trebuie să fie mai exigent. El este de părere că promovarea de la un an la altul nu ar trebui să însemne automat și că elevul a acumulat cunoștințele și competențele necesare. El a precizat că nivelul redus al unor elevi este vizibil inclusiv în rezultatele de la Evaluarea Națională. 

„Pe de altă parte, este nevoie de o exigenţă ridicată a profesorilor. Aşa cum prezentam, rezultatul de 50%, să spunem, la Matematică, nu este ceva ce nu am văzut la Evaluare Naţională în 2024. Doar că acolo am văzut un 30%, pentru că 20% nu s-au prezentat la Evaluarea din clasa a VIII-a. În realitate, şi ceilalţi 20% sunt sub nivelul (notei – n.r) 5. Până să ajungem să vorbim despre faptul că elevii români nu ştiu să aplice, constatăm că elevi români nu ştiu, atenţie, şi că nu au dezvoltat competenţele necesare finalizării gimnaziului, probabil trecând de la un altul printr-o scădere a standardelor, şi nu printr-o dezvoltare a cunoştinţelor şi exigenţelor. Aici trebuie lucrat”, a punctat ministrul Educaţiei.

Rezultatele PISA 2025 arată că 52% dintre elevii români nu au depășit nivelul 2 la matematică. Este pragul folosit de OECD pentru a identifica elevii care nu au atins nivelul minim de competență în acest domeniu. Ministrul a subliniat însă că rezultatele PISA și Evaluarea Națională nu pot fi comparate direct, deoarece cele două evaluări urmăresc lucruri diferite. 

PISA verifică în special dacă adolescenții pot folosi ceea ce au învățat pentru a rezolva probleme din viața reală. Asta în timp ce Evaluarea Națională urmărește competențele raportate la programa școlară. 

Diferența dintre nota de la școală și rezultatul la testările naționale

Ministrul spune că o altă problemă este diferența care poate apărea între mediile obținute de elevi la clasă și rezultatele pe care aceștia le obțin la evaluările standardizate. Pentru a reduce aceste diferențe, Ministerul Educației a introdus standarde de evaluare pentru fiecare competență. Ideea este ca profesorii să aibă repere mai clare atunci când stabilesc nivelul de pregătire al elevilor. „Am oferit în acest an şi standarde de evaluare pentru fiecare competenţă în parte. Drept urmare, avem un ghid pe care să-l folosim şi fără de care, repet, să nu mai existe această diferenţă între şcoli şi, foarte important, între media de la clasă şi ceea ce observăm la Evaluarea Naţională”, a punctat ministrul Mihai Dimian.

În paralel, ministrul spune că părinții trebuie să fie mai implicați în procesul de educație. Aceștia ar trebui să urmărească dacă elevii își fac temele și modul în care folosesc instrumentele de inteligență artificială. Mihai Dimian a recomandat recent părinților să verifice dacă elevii își rezolvă singuri temele. El i-a sfătuit să nu folosească automat platforme precum ChatGPT pentru a le face în locul lor. 

Mai multă practică în școli

Ministrul consideră că o parte dintre soluții se află și în infrastructura care a fost deja construită sau modernizată în ultimii ani. Prin proiectele finanțate prin PNRR, școlile au primit laboratoare de științe, echipamente IT și laboratoare inteligente. Problema, spune Mihai Dimian, este ca aceste investiții să fie folosite efectiv în procesul de învățare. „Avem nevoie de o utilizare mai amplă a infrastructurii care a fost dezvoltată prin PNRR în acest an. Vorbim de mii de laboratoare de ştiinţe. Împreună cu profesorii trebuie să ajungem cu elevii în aceste laboratoare, să facem activităţi practice şi, pe de-o parte, exact ceea ce ni se solicită şi din partea organizaţiei de dezvoltare economică (OCDE n.r.), să avem copii mai bine pregătiţi pentru profesiile viitorului, pentru a aplica cunoştinţele în viaţa reală”, a declarat ministrul Educaţiei.

„Sper că toţi profesorii, indiferent de profil, să poată oferi o experienţă extraordinară unui elev la o oră de biologie, mergând în zona de realitate virtuală şi prezentând, într-un anumit mod, noţiunile respective şi în toate celelalte domenii”, a mai spus Mihai Damian.

„Școala altfel” și „Săptămâna verde” ar putea deveni mai aplicate

Ministrul interimar spune că aceste perioade ar trebui folosite mai mult pentru activități care îi ajută pe elevi să înțeleagă cum se aplică ceea ce învață la școală. „Nu pot să vă spun ce se va întâmpla în momentul respectiv. Pot să vă spun ce măsuri propun în momentul de faţă. Nu-mi doresc să îi vedem la munte, să îi vedem în excursii în Dubai, ci să-i vedem pe profesori lucrând probleme de la clasă aplicate în viaţa reală. (..) ‘Şcoala altfel’ este gândită pentru a face aceleaşi lucruri, dar altfel. A face aceleaşi noţiuni, a preda altfel. A face probleme care să fie aplicate”, a explicat ministrul.

Potrivit propunerilor prezentate luni, pentru o perioadă, „Școala altfel” și „Săptămâna verde” ar urma să se desfășoare după un program similar săptămânilor obișnuite de școală, dar cu activități mai ales remediale și aplicative. Ministrul a mai spus că elevii cu medii sub 7 ar trebui să participe la activități remediale săptămânale la matematică și limba română. 

Programa școlară ar putea fi modificată

Mihai Dimian ia în calcul și o reorganizare a programelor școlare. Mai exact, unele conținuturi ar putea fi reduse pentru ca profesorii să aibă mai mult timp să explice. Iar elevii să poată înțelege și aplica informațiile, nu doar să le memoreze.

„Avem multe de recuperat, dar sunt soluții”, a adăugat ministrul. El a precizat că va reveni cu măsuri pe termen scurt și mediu după analiza rezultatelor PISA.