Misiune finalizată pe Dunăre. Apele Române au încheiat scufundarea celor patru barje pentru protejarea centralei nucleare Cernavodă

Cele patru barje au fost scufundate în amonte de zona centralei. Vor forma două praguri artificiale în albia Dunării. Rolul lor este de a modifica local circulația apei și de a redirecționa o parte din debit către Dunărea Veche. Este vorba despre brațul din care centrala de la Cernavodă își asigură apa necesară funcționării.

În zona respectivă, apa a ajuns sâmbătă cu aproximativ patru centimetri mai jos decât în ziua precedentă. Ceea ce pune presiune suplimentară asupra alimentării cu apă a centralei.

Cum încearcă autoritățile să țină apa în zona centralei

Cele două barje scufundate sâmbătă au fost amplasate în amonte, oblic față de direcția curentului. Autoritățile încearcă să influențeze traseul apei și să trimită o parte mai mare din debit către brațul Dunărea Veche.

Este, însă, o măsură de urgență și cu efect limitat în timp. Scufundarea barjelor nu crește cantitatea de apă din Dunăre și nu oprește seceta. Autoritățile încearcă să folosească mai eficient apa care încă există în albie. Astfel încât centrala să poată continua să funcționeze în condiții normale.

„Debitul Dunării la intrarea în țară este astăzi în jurul valorii de 1.400 de metri pe secundă și se va menține staționar până pe 12 august. Din 13 august, debitul Dunării va crește”, a declarat Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt al Apelor Române.

Guvernul speră astfel să câștige câteva zile, până când situația hidrologică ar urma să se îmbunătățească. „Ce încercăm acum să facem este o soluție punctuală pentru a menține încă câteva zile funcțional cel de-al doilea reactor de la Cernavodă. Guvernul încearcă astfel de soluții, dar să aducă ploaie nu poate”, a spus Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor.

Autoritățile spun că problema putea fi prevenită

Radu Miruță susține că la Ministerul Transporturilor există un proiect mai amplu. Acesta ar putea reduce vulnerabilitatea zonei în astfel de situații. Dar proiectul a rămas blocat timp de mai mulți ani. „Am găsit la Ministerul Transporturilor un proiect care rezolva serios această problemă, blocat de ani de zile și încercăm să-l deblocăm în aceste zile. Se referă la ridicarea cotei de fund a albiei pe brațul Bala înspre Borcea. Se referă la dragare serioasă pe Dunărea Veche pentru a compensa și a scădea rezistența hidraulică. Se referă la un bypass între cele două brațe mai în aval, pentru a se echilibra, pentru a sprijini nevoile celor care navighează”, a precizat ministrul.

Proiectul ar presupune intervenții asupra albiei și asupra legăturilor dintre brațele Dunării, astfel încât apa să poată fi distribuită mai eficient. O asemenea soluție ar fi însă una de infrastructură, cu efect pe termen lung, nu o intervenție care poate rezolva imediat situația provocată de secetă.

Nu doar nivelul Dunării este o problemă

În timp ce autoritățile încearcă să găsească soluții pentru nivelul scăzut al apei, specialiștii în energie atrag atenția că există și un alt factor care trebuie urmărit, anume temperatura Dunării. Apa fluviului are un rol esențial în funcționarea unei centrale nucleare. Cernavodă folosește apa Dunării în sistemul de răcire. Iar condițiile în care apa poate fi utilizată sunt influențate nu doar de cantitatea disponibilă, ci și de temperatura acesteia.

„Există și alte nevoi, spre exemplu avem componente de navigație, alți consumatori în zonă, cota și temperatura Dunării. În România nu există o legislație, dar dacă ne uităm în Franța, dacă temperatura apei în aval trece de 28 de grade Celsius, atunci centrala este oprită”, a explicat Alexandru Ciocan, expert în energie, citat de observatornews.ro.

Chiar dacă nivelul apei ar fi suficient pentru alimentarea sistemelor centralei, temperaturile foarte ridicate pot deveni, la rândul lor, o problemă. Apa folosită pentru răcire trebuie să poată prelua căldura produsă în timpul funcționării reactorului, iar evacuarea apei încălzite trebuie făcută cu respectarea condițiilor de siguranță și a regulilor de mediu.

Efectele barajelor artificiale se vor vedea abia în următoarele zile

Prima operațiune de scufundare a barjelor a durat aproximativ 11 ore, în timp ce cea de-a doua a fost finalizată după șapte ore. „Operaţiunea s-a finalizat cu succes. Efectele operaţiunii se vor resimţi cel mai devreme mâine seară şi în cursul zilei de luni”, au anunțat, sâmbătă seară, reprezentanții Apelor Române.

Autoritățile nu se așteaptă la o schimbare imediată a nivelului apei. În următoarele zile se va vedea dacă cele două praguri artificiale reușesc să redirecționeze suficientă apă către Dunărea Veche pentru a menține condițiile necesare funcționării celui de-al doilea reactor de la Cernavodă.

Situația depinde însă în continuare de evoluția debitului Dunării. Potrivit Apelor Române, acesta ar urma să rămână în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până pe 12 august. După ar urma să crească din 13 august. Până atunci, barjele reprezintă o soluție temporară menită să câștige timp. Asta în vreme ce autoritățile caută variante pentru a face zona mai puțin vulnerabilă la perioadele de secetă severă.