Micii acționari pasivi și dilema prescripției. De ce nu pot companiile să beneficieze de consolidare

Motivul pentru care unele companii nu pot realiza operațiunea de consolidare este, în esență, dezinteresul micilor acționari față de proprietatea lor.

Pentru a remedia această problemă critică, Legea emitenților a fost schimbată. Iar modificările propuse au fost aprobate în Parlament. Numai că, în prezent, există o altă inițiativă, la nivelul Senatului, care susține revenirea la vechea formă a legii. Decizie care menține pasivitatea micilor acționari și, implicit, vechiul blocaj.

Acționari mici, mulți și pasivi

Situația actuală își are originile în urmă cu aproape trei decenii. În anii ’90, România a inițiat așa-numitul Program de privatizare în masă. Programul urmărea atingerea a două  obiective principale. Primul – să ofere românilor părți din capitalul întreprinderilor de stat prin deținerea de acțiuni la acestea. Cel de-al doilea, subsecvent, să contribuie astfel la dezvoltarea pieței de capital locale.

Rezultatele obținute pot fi interpretabile. Dar una dintre consecințele Programului de privatizare în masă este apariția unei categorii numeroase de mici acționari. Aceștia dețin un număr restrâns de acțiuni, cu valori de câteva zeci de lei. Parte din ei, în urma diverselor operațiuni efectuate de societățile emitente, au ajuns să dețină și fracții de acțiuni, care reprezintă părți din titlurile de valoare emise. 

De-a lungul anilor, numeroși acționari mici au avut o atitudine pasivă vizavi de deținerile lor. Mulți dintre ei au neglijat chiar să își încaseze și dividendele. Fapt explicabil într-o oarecare măsură, având în vedere că sumele primite au fost și sunt mici, pe măsura deținerilor avute în companii.

Fracțiile de acțiuni, problemă frecventă

Micii acționari mai generează o problemă pentru companiile la care sunt proprietari. Aceasta constă în fracțiile de acțiuni deținute rezultate în urma aplicării algoritmului specific de consolidare. Practic, este vorba de diviziuni din acțiuni.

Companiile care se confruntă cu astfel de situații – au mulți acționari cu titluri puține și cu fracții de acțiuni – doresc să poată realiza consolidări ale valorii nominale. Este o operațiune care asigură o coagulare a acționariatului și, în același timp, o consolidare a acționarilor cu adevărat interesați de dezvoltarea companiei. Prin această operațiune, micii acționari au de ales: fie mai cumpără titluri, pentru a rămâne proprietari, fie își vând participațiile fracționare.

O soluție eficientă

Numai că pasivitatea face ca operațiunea de consolidare a valorii nominale a acțiunilor să fie practic imposibil de făcut.

În decembrie trecut, a fost aprobată o soluție legală pentru a rezolva această problemă. Soluția prevedea că sumele datorate de companiile emitente micilor acționari pentru răscumpărarea fracțiilor de acțiuni deveneau prescriptibile. Practic legea stabilea că, dacă aceste sume nu sunt încasate pe parcursul a trei ani, ele pot fi prescrise, astfel încât procesul de consolidare să poată continua.

Modificarea introdusă în lege oferea o soluție legală companiilor care doresc să realizeze consolidarea valorii nominale. Potrivit juriștilor de prestigiu care au validat propunerea legislativă, prescripția are rolul de a înlătura incertitudinea din raporturile dintre deținătorii de acțiuni și cei care au fracții de acțiuni. Conform acestora, aplicarea prescripției, care este un instrument juridic legal, este justificată în cazul unor mici acționari complet dezinteresați de dreptul lor de proprietate.

Decizia este la deputați

Deși promovarea acestui principiu în legislație avea menirea să elimine protecția exagerată acordată micilor acționari pasivi, care nu manifestă niciun interes pentru participațiile pe care le dețin, Senatul a venit cu o nouă modificare. Care a venit la mai puțin de trei luni de la aprobarea formei inițiale.

În prezent, Senatul susține revenirea la varianta inițială a legii, respectiv fără prescripție. O măsură care va încuraja pasivitatea micilor acționari și perpetuarea blocajului.

Decizia este o eroare, potrivit RFI. Care poate fi însă îndreptată de către Camera Deputaților. Deputații pot să anuleze modificarea făcută de Senat și să lase legea în forma actuală. Acest lucru înseamnă și menținerea prescripției de trei ani pentru sumele cuvenite fracțiilor de acțiuni. Conform sursei citate, termenul inclus în lege este absolut corect și permite companiilor realizarea consolidării acționariatului. Și, odată cu el, și a forței economice.