De ce prind mesajele anti-UE și RoExit în România? Sociologul Bogdan Voicu: „Cei care nu înțeleg cum funcționează societatea caută vinovați”

NewsEdge a stat de vorbă cu sociologul Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, despre cât de real e zgomotul RoExit și ce ar însemna concret pentru un român obișnuit ieșirea din Uniunea Europeană.

În ultimii ani, mesajele despre „dictatura Bruxelles-ului”, pierderea suveranității sau nevoia unei rupturi de Europa au devenit tot mai vizibile, într-o societate care continuă însă să aibă, paradoxal, mai multă încredere în instituțiile europene decât în propriul stat. În plus, aderarea României la UE a venit cu beneficii clare pentru economia noastră.

Discursul nu este nou. Apare ciclic de aproape un deceniu. Dar contextul din mai 2026 îl face mai vizibil. Trendurile din ultimii doi ani indică o ușoară erodare a încrederii românilor în Uniunea Europeană. 

Recent, discursul președintelui Nicușor Dan de Ziua Europei a atras un val de critici. El a spus că Europa a făcut greșeli, în energie, în apărare, în politica de mediu și a cerut o discuție reală. Discursul a fost văzut de unii ca un semnal pro-suveranist. Alții au spus că este o poziționare inteligentă într-un moment în care populismul anti-european câștiga teren. Președintele a explicat ulterior că a vrut să stimuleze dezbaterea, nu să se poziționeze împotriva Europei.

Analizăm astăzi cât de eurosceptici sunt românii și cât de aproape suntem de un Brexit, varianta mioritică.

Europa ca „vinovat” convenabil

Sociologul Bogdan Voicu spune că discursul anti-UE funcționează pe un mecanism social vechi: nevoia de a identifica un vinovat clar pentru frustrările colective.

„Populiștii vor avea întotdeauna succes cu astfel de teme în rândul celor care simt că pierd sau că nu câștigă la fel de mult ca alții. Când oamenii nu își asumă responsabilitatea pentru propriul rol în societate, caută mereu pe cineva care să fie de vină.”

Cercetătorul amintește că societatea românească a funcționat frecvent prin construirea unor „inamici colectivi”, iar Europa riscă uneori să fie transformată într-un astfel de simbol.

„România are o tradiție lungă de a construi astfel de dușmani colectivi. În perioada legionară, evreii erau considerați inamici, în comunism era burghezia, apoi au devenit intelectualii sau «cei care fură țara». Și gândirea aceasta s-a perpetuat în continuare până astăzi.”

Campania online RoExit

În 2026, TikTok a devenit principala platformă de propagare a mesajelor despre un posibil „RoExit”. În doar câteva luni, mai multe conturi dedicate exclusiv acestei teme au strâns zeci de mii de urmăritori și sute de mii de aprecieri. Conturile ro_exit și ro.exit.2026 au fiecare aproape 20.000 de următori.

Printre figurile cele mai vizibile din acest ecosistem digital se află fostul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. În paralel, în zona TikTok au devenit foarte active și alte personaje cunoscute pentru mesajele suveraniste, anti-UE și anti-NATO. 

Unul dintre clipurile cu Sorin Ovidiu Vântu de pe contul Ro exit a ajuns la un milion de vizualizări. Multe dintre clipuri au peste sute de mii de vizionări.

Principalele teme promovate în clipurile din zona RoExit sunt legate de ideea că România ar fi controlată de Bruxelles și transformată într-o „colonie economică” a Occidentului. 

Mesajele insistă pe pierderea suveranității naționale, pe ideea că Uniunea Europeană „fură resursele țării” sau că românii au ajuns „sclavi în Europa”, obligați să plece la muncă în străinătate. 

În paralel, apar frecvent acuzații că UE ar impune reguli „anti-naționale” și că România ar trăi mai bine în afara Uniunii. Discursul este combinat adesea cu teme conspiraționiste despre pandemie, război, „globalism” sau ideologia LGBTQ. Se construiește constant opoziția dintre „poporul român” și „elitele globaliste” sau politicienii acuzați că servesc interese externe.

Clipurile distribuite pe Tiktok, dar și pe Facebook sau Instagram au o grafică similară, semn al faptului că sunt coordonate.

Din 2022, în România există și partidul RoExit. Formațiunea militează deschis pentru scoaterea României din Uniunea Europeană și refacerea economiei naționale. Președintele este Robert Vitoș, un clujean de 26 de ani. 

„Povestea cu RoExit nu este una nouă”

Pentru sociologul Bogdan Voicu, reapariția periodică a discursului RoExit nu este surprinzătoare.

„Povestea cu RoExit nu este una nouă. Există de cel puțin șase-șapte ani, încă dinainte de pandemie. Și este firesc să reapară periodic, să dispară și apoi să revină. După Brexit, va exista mereu cineva care să încerce să capitalizeze politic pe această temă”, explică sociologul.

În opinia sa, succesul acestui tip de mesaj nu vine neapărat dintr-o majoritate anti-europeană reală. Ci din capacitatea discursurilor populiste de a transforma frustrările sociale într-un conflict simbolic cu un „dușman extern”.

„Mesajele de tipul «Bruxelles-ul ne spune ce să facem» au fost întotdeauna populare în România. Le auzeam inclusiv înainte de aderare: «vin străinii să ne învețe pe noi». Și interesant este că aceste reacții nu veneau doar din zone slab educate, ci și din partea unor oameni educați, care respingeau ideea intervenției externe.”

Cine este vulnerabil la mesajele anti-europene

Pentru Bogdan Voicu, vulnerabilitatea la discursurile populiste este strâns legată de educație și insecuritate economică.

„Cu cât ești mai puțin educat și mai sărac, cu atât ești mai vulnerabil la orice tip de discurs populist. Este o regulă generală. Oamenii care nu înțeleg foarte bine cum funcționează societatea caută explicații simple și vinovați foarte vizibili.”

În același timp, sociologul atrage atenția că euroscepticismul românesc nu seamănă complet cu cel din Marea Britanie înainte de Brexit. România are o diferență fundamentală: dependența uriașă de libera circulație și de legăturile create prin migrație.

„Nu cred că există în România un risc real de RoExit în sensul Brexitului. Ieșirea din Uniunea Europeană ar însemna să tai legăturile rapide cu milioane de români plecați în străinătate, adică exact cu rudele și prietenii tăi. Deci nu ți se pune problema în acest sens. Dacă unul dintre partidele mari ar îmbrăca acest slogan, ar pierde rapid voturi.”, spune profesorul Voicu pentru NewsEdge.

De altfel, România este una dintre țările europene cele mai dependente social și economic de diaspora. Milioane de familii au rude care lucrează în alte state membre, iar libertatea de circulație este probabil cel mai concret beneficiu resimțit după aderarea din 2007.

Ce ar însemna concret un RoExit

Dincolo de faptul că nu suntem încă în pericol de un astfel de scenariu, am discutat și scenariul ipotetic. Ce ar însemna concret un RoExit pentru un român obișnuit? Ce ar pierde cel mai repede și cel mai brutal?

„Un RoExit ar însemna efecte economice foarte dure. Ar crește prețurile, ar apărea bariere comerciale, firmele românești ar exporta mai greu, iar libertatea de circulație ar fi afectată. Ar exista o scădere economică masivă și toată lumea ar fi afectată.”, a răspuns sociologul Bogdan Voicu pentru NewsEdge.

Pe termen scurt, România ar pierde accesul la piața unică europeană în forma actuală, ceea ce ar afecta exporturile, investițiile și costurile de transport. În paralel, ar reapărea bariere administrative pentru românii care lucrează în UE, iar investițiile străine ar deveni mai volatile.

În plus, o parte importantă a economiei românești este deja integrată structural în piața europeană: de la agricultură și industrie auto până la infrastructură și IT.

Există și o dimensiune de securitate pe care niciun scenariu RoExit nu o poate ignora. Ieșirea din UE ar slăbi automat poziția României în arhitectura de securitate europeană, într-un moment în care războiul din Ucraina a transformat frontiera de est a României într-o miză strategică reală. 

Europa, dar cu mai puțină Europa

Bogdan Voicu crede însă că riscul nu este ieșirea României din UE, ci mai degrabă reducerea influenței europene asupra politicii interne:

„Ce se poate întâmpla este să apară un val care să spună că vrem mai puțin control european, mai puține reguli comune și vrem să facem ce vrem noi în țara noastră. Asta e ceea ce aproape toate partidele românești au încercat să facă de-a lungul ultimilor 40 de ani. Și până la urmă nu au ajuns la mare succes, chiar dacă au făcut-o parțial.”

Cu alte cuvinte, riscul nu ar fi o ieșire formală din UE, ci mai degrabă un model Viktor Orbán. Adică rămânerea formală în UE, dar subminarea sistematică a mecanismelor de control, capturarea instituțiilor și negocierea permanentă a excepțiilor. Un suveranism de uz intern, nu o ruptură declarată.

Această tensiune între apartenența europeană și discursul suveranist apare într-un moment în care încrederea românilor în Uniunea Europeană începe să scadă lent, chiar dacă rămâne peste nivelul încrederii în instituțiile naționale.

„România a avut întotdeauna mai multă încredere în instituțiile europene decât în propriile instituții. Problema este că, în ultimii ani, trendul de încredere în Uniunea Europeană este unul negativ. Iar de aici apare spațiul pentru discursurile eurosceptice.”

Pentru moment însă, diferența dintre zgomotul online și realitatea socială rămâne mare. În ciuda radicalizării discursului public și a valurilor periodice de propagandă anti-europeană, România continuă să fie una dintre societățile în care apartenența la Uniunea Europeană este percepută, majoritar, ca o garanție de stabilitate economică și libertate de mișcare, conform ultimului Eurobarometru.