Ungaria nu mai blochează formatul B9. Iulian Fota: „Este un pas înainte”. Ce semnal transmite summitul de la București

Într-un interviu acordat pentru NewsEdge, acesta a explicat că formatul B9 a traversat în ultimii ani perioade tensionate, în special din cauza relațiilor complicate dintre Budapesta și Varșovia.

Iulian Fota: „Ungaria acum iese din blocaj”

Potrivit lui Iulian Fota, schimbarea de atitudine a Ungariei este importantă într-un context regional în care unitatea flancului estic devine esențială pentru NATO și pentru securitatea europeană.

„Formatul ăsta de consultări și de dialog a suferit în ultimii ani datorită faptului că, de exemplu, între Polonia și Ungaria la un moment dat situația a ajuns foarte tensionată”, a explicat Fota.

Acesta a amintit inclusiv episodul în care un fost ministru polonez acuzat de corupție a primit azil în Ungaria, moment care a deteriorat relațiile dintre cele două state.

„Ungaria acum mai iese din blocaj. Pare să fie un pas înainte. Înainte blocau”, a spus analistul.

Fota consideră că actuala poziționare a Budapestei ar putea fi explicată și prin contextul politic intern din Ungaria, unde noul executiv nu este încă pe deplin instalat.

„Ei încă sunt în faza asta de instalare a guvernului. Probabil că n-au avut nici instrucțiuni foarte clare”, a afirmat acesta.

Summitul B9 de la București și problema comunicatului final

Analistul politic a explicat că la reuniunile B9 există mai multe formule de comunicare publică: fie un comunicat comun al tuturor participanților, fie unul emis doar de statele organizatoare.

„La precedenta reuniune B9 nu a existat un comunicat comun al tuturor statelor participante, pe fondul blocajelor provocate de poziția Ungariei”, a explicat Iulian Fota.

În opinia sa, faptul că Budapesta nu a blocat actuala declarație finală arată o schimbare de ton.

„Ungurii acum nu mai blochează comunicatul. Asta traduc eu: «Noi încă nu știm exact ce să spunem, că nu avem guvernul instalat, dar suntem aici cu voi»”, a explicat acesta.

Analistul crede că venirea unui nou executiv condus de Peter Magyar ar putea contribui la o ameliorare a relațiilor dintre Ungaria și Polonia, după o perioadă în care Budapesta și Bratislava au blocat frecvent diferite inițiative regionale.

„B9 nu este NATO”. Cum explică Iulian Fota rolul formatului

În contextul declarațiilor privind amenințările hibride și sabotajul rusesc, Iulian Fota atrage atenția că B9 nu trebuie confundat cu NATO.

„B9 nu e același lucru cu NATO”, a punctat acesta.

Potrivit lui, formatul reprezintă un mecanism regional de coordonare și susținere politică în interiorul Alianței Nord-Atlantice.

„B9 este un format de dialog ancorat în NATO. Tot ce facem în B9 este cu gândul la NATO, dar B9 nu se suprapune peste NATO”, a explicat analistul.

Fota definește inițiativa drept „un club de sprijin” menit să întărească vocea statelor de pe flancul estic în interiorul Alianței.

NATO 3.0 și noua logică a apărării europene

În cadrul discuției, Iulian Fota a comentat și ideea de „NATO 3.0”, concept care începe să fie tot mai prezent în dezbaterile strategice occidentale.

Analistul spune că noua etapă presupune o alianță mai puternică militar și o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare.

„NATO 3.0 înseamnă în mod clar creșterea cheltuielilor de apărare conform promisiunii făcute anul trecut la Haga. 5%”, a afirmat acesta.

În opinia sa, obiectivul este dublu: consolidarea capacității europene de apărare și reducerea presiunii asupra Statelor Unite.

„Creștem cheltuielile ca să poată americanii să se ocupe și de alte chestiuni și, doi, să ținem noi pasul cu amenințarea rusă”, a explicat Fota.

Acesta consideră că actualele niveluri de 1% sau 2% din PIB nu mai sunt suficiente în contextul actual.

„La 1% sau 2% buget nu facem față unei agresiuni rusești. La 5% facem față agresiunii rusești, indiferent că este hibridă sau convențională”, a spus el.

Nordicii, noul element strategic din jurul B9

Un alt element important remarcat de Iulian Fota este apropierea tot mai accentuată dintre statele nordice și formatul B9.

„Acum suntem 14 și să vedem dacă formula asta rămâne”, a spus el, referindu-se la participarea nordicilor la summitul de la București.

Analistul consideră că rămâne de văzut dacă statele nordice vor deveni participante permanente la reuniunile B9 sau dacă actuala formulă este una temporară.

Totodată, Fota subliniază că apropierea dintre Polonia, statele baltice și nordici oferă nordului Europei o coerență strategică mult mai mare decât cea existentă în sud-estul flancului estic.

Nu este încă oficializat complet faptul că statele nordice vor deveni membri permanenți ai formatului B9. Însă toate semnalele politice merg în această direcție. După summitul de la București, președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că Polonia susține extinderea formatului pentru a include țările nordice și că acestea sunt așteptate și la următoarea reuniune de la Varșovia.

În comunicările oficiale începe să apară deja formula „B9 și Aliații Nordici”, semn că prezența statelor nordice la București nu a fost una strict simbolică.

Totuși, există încă unele neclarități privind arhitectura exactă a formatului. Nu a fost anunțată oficial transformarea B9 într-un eventual „B14”. Iar statutul viitor al nordicilor, membri permanenți sau parteneri asociați, nu este încă definit clar.

Din punct de vedere strategic însă, direcția pare evidentă. Polonia încearcă să conecteze într-un singur arc strategic statele baltice, țările nordice și întregul Flanc Estic NATO. Într-o axă de securitate care să lege zona arctică de Marea Neagră.

În acest context capătă relevanță și observația lui Iulian Fota potrivit căreia nordicii, balticii și Polonia funcționează deja ca un bloc foarte compact de cooperare militară și strategică. În timp ce România încearcă să se conecteze mai strâns la această nouă arhitectură regională de securitate.

„Polonia domină oricum Europa Centrală”

Întrebat dacă Polonia domină agenda B9, Iulian Fota a răspuns fără ezitare:

„Polonia domină toată politica pe Europa Centrală pentru că sunt mari, sunt tari și fac ce trebuie.”

Analistul spune că influența Varșoviei nu depinde exclusiv de B9, ci de combinația dintre dimensiunea țării, capacitatea militară și rețelele regionale construite în timp.

„Ei sunt în strânsă legătură și cooperează foarte bine cu nordicii și fără formatul ăsta B9”, a explicat el.

În contrast, Fota consideră că România și Bulgaria rămân mai izolate în sud-estul Europei.

„Nordicii sunt cinci. Cu Polonia șase, cu balticii nouă. Ei sunt deja un grup care colaborează foarte strâns. Noi aici cu cine colaborăm?”, a întrebat retoric analistul.

Semnalul strategic transmis de summitul B9

În opinia lui Iulian Fota, mesajul principal transmis de summitul de la București este unul de continuitate strategică și consolidare a cooperării regionale.

„Țările B9 continuă să investească puternic în NATO și rămân legate de nevoia unei cooperări foarte bune între ele”, a declarat acesta.

Analistul consideră că prezența nordicilor transmite și un mesaj de solidaritate militară în interiorul flancului estic.

„Dacă una dintre țări este atacată, cine vine în ajutorul ei? E bine să știi că sunt și nordicii aici la discuții”, a concluzionat Iulian Fota.