Motivul real pentru care oamenii își pierd încrederea în universitățile din SUA

Elizabeth Bradley, profesor și președinte al Vassar College, susține într-un articol că adevărata criză a învățământului superior american nu este reprezentată de universitățile de elită, ci de dificultățile cu care se confruntă instituțiile accesibile majorității studenților.

Potrivit acesteia, dezbaterea publică despre universități se concentrează prea mult pe instituțiile celebre și pe conflictele ideologice din campusuri, în timp ce problema reală este una practică: milioane de studenți ajung să acumuleze datorii mari fără să obțină o diplomă sau șanse mai bune pentru viitor.

Atenția este concentrată pe universitățile greșite

Elizabeth Bradley afirmă că majoritatea discuțiilor despre „criza” din învățământul superior american pornesc de la universitățile de elită, precum cele din Ivy League, deși acestea reprezintă doar o mică parte a sistemului universitar.

În schimb, cei mai mulți studenți americani urmează cursurile unor colegii și universități mai puțin selective, multe dintre ele afectate de lipsa finanțării și de rezultate slabe în ceea ce privește absolvirea sau integrarea profesională.

Autoarea consideră că aici se află adevărata sursă a pierderii încrederii publicului în sistemul universitar.

Studenții acumulează datorii fără să termine facultatea

Multe dintre aceste instituții au costuri ridicate, apropiate de cele ale universităților private prestigioase, însă fără posibilitatea de a oferi burse sau sprijin financiar consistent.

În timp ce Universitatea Harvard a anunțat că aproape jumătate dintre studenții din primul an studiază gratuit, universitățile mai accesibile au resurse limitate pentru ajutor financiar.

Problema cea mai gravă rămâne însă rata redusă de absolvire. În multe cazuri, mai puțin de jumătate dintre studenții înscriși reușesc să termine facultatea.

Elizabeth Bradley susține că milioane de americani primesc promisiunea unei vieți mai bune prin educație, dar ajung în schimb cu datorii mari și fără diplomă.

„Dacă un student părăsește universitatea cu datorii mari, fără diplomă și fără perspective profesionale mai bune decât înainte de înscriere, contractul social al învățământului superior a fost încălcat fundamental”, afirmă aceasta.

Neîncrederea este alimentată mai ales de probleme economice

Scăderea încrederii în universități nu este cauzată în principal de conflictele ideologice sau culturale, ci de diferențele uriașe dintre experiențele studenților.

Pentru mulți americani, universitatea reprezintă mai ales șansa unei vieți mai bune și a unei stabilități financiare. Atunci când sistemul nu oferă aceste rezultate, apare dezamăgirea față de întregul model educațional.

E nevoie de investiții mai mari în educație

Elizabeth Bradley consideră că soluția pentru recâștigarea încrederii este mutarea atenției de la universitățile de elită către instituțiile care educă majoritatea studenților americani.

Ea propune creșterea investițiilor publice în învățământul superior și redistribuirea unei părți din veniturile generate de taxarea fondurilor marilor universități către colegiile și universitățile subfinanțate care deservesc studenți cu venituri mici și medii.

Potrivit autoarei, astfel de măsuri ar putea crește rata de absolvire, reduce datoriile studenților și îmbunătăți accesul la locuri de muncă mai bune.

Diferențele dintre universități sunt uriașe

Există diferențe mari dintre instituțiile de învățământ superior din SUA. Universitățile aflate în partea inferioară a clasamentelor au o rată medie de absolvire de aproximativ 38%, în timp ce instituțiile din top 10 ajung la aproximativ 80%.

Elizabeth Bradley spune că unele școli reușesc totuși să obțină rezultate bune în ciuda resurselor limitate, iar succesul acestora ține mai ales de cultura organizațională, colaborarea dintre angajați și capacitatea de a gestiona eficient problemele interne.

Criza reală afectează clasa de mijloc

În concluzie, autoarea susține că adevărata problemă a învățământului superior american nu se află în universitățile de elită, ci în instituțiile publice și accesibile unde clasa de mijloc încearcă să își construiască un viitor mai bun.

„Dacă vrem să reparăm problema încrederii, trebuie să extindem discuția dincolo de cei 5% privilegiați și să rezolvăm problemele cu care se confruntă ceilalți 95%”, concluzionează Elizabeth Bradley.

Sursa: nbcnews