Legea care va scumpi micul dejun. UE vrea să înăsprească standardele pentru importul pesticidelor și asta va crește prețul la cafea, citrice și fructe de pădure

O analiză realizată de cercetătorii interni ai Comisiei Europene confirmă ceea ce agricultorii din afara UE susțin de luni de zile. Există un plan de a interzice orice urmă a unora dintre cele mai „periculoase” pesticide. Ele vor fi interzise în UE din motive de sănătate și de mediu, dar ar duce la o ofertă mai redusă și la produse mai scumpe.

Produse mai scumpe și mai greu de găsit

În cel mai pesimist scenariu ipotetic ar trebui să plătiți cu 332% mai mult pentru cafea și cu 82% mai mult pentru citrice. Asta a calculat Centrul Comun de Cercetare, într-o analiză publicată marți. Asta dacă producătorii din afara UE nu se adaptează la reguli. Importurile agricole ale UE ar scădea cu 41%, iar crescătorii de animale ar fi, de asemenea, afectați de costuri mai mari ale furajelor.

Chiar și în scenariile mai plauzibile prevăzute de cercetători, în care producătorii din afara UE se aliniază la reguli în diferite grade, prețurile de consum ar crește, iar importurile agricole ale UE ar scădea. Totuși, acest lucru ar stimula, la rândul său, producția internă, cifrele exacte depinzând de disponibilitatea producătorilor de a se adapta.

Concluziile pun Bruxelles-ul în fața unei alegeri politice dificile. Fie țin tractoarele fermierilor furioși departe de străzi, fie afectează bugetul consumatorilor.  

Standarde mai dure pentru importurile din America de Sud

Interdicția propusă privind reziduurile este apreciată de fermierii europeni. Ei doresc condiții de concurență echitabile față de producătorii străini. Interdicția face parte din pachetul de simplificare a siguranței alimentelor și a furajelor. Ea a fost concepută, în parte, pentru a potoli furia legată de acordul comercial al UE cu blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

Pentru a evita lăsarea oricăror reziduuri pe fructe și legume, producătorii ar trebui să înceteze utilizarea substanței în cauză. Cu toate acestea, criticii susțin că aceasta contravine normelor comerciale globale. Asta întrucât impune, în esență, normele UE producătorilor străini, ceea ce este cunoscut sub denumirea de „clauză oglindă”.

O gamă largă de grupuri internaționale de producători susțin că interdicția propusă depășește măsurile existente de protecție a sănătății. Caută mai degrabă să impună o abordare uniformă. Astfel ignoră realitatea că producătorii din întreaga lume se confruntă cu dăunători, condiții climatice și agricole diferite.

Produsele de mic-dejun cele mai afectate

„Alegerea este între fructe de pădure disponibile pe tot parcursul anului sau o producție limitată la un preț ridicat”. A declarat Amine Bennani, președintele Asociației marocane a producătorilor de fructe roșii. Evident, vorbim despre fructe sănătoase, sigure și la un preț echitabil.

Ceea ce Bruxelles numește „alinierea standardelor”, a afirmat el , se traduce în practică printr-o „barieră comercială”. Bennani s-a plâns că asociația nu a fost niciodată consultată, deși legislația va afecta 250.000 de marocani care lucrează în acest sector.

Preocupările nu sunt specifice doar cultivatorilor marocani de fructe de pădure. Asociația sud-africană a producătorilor de fructe Hortgro și Industria sud-africană a strugurilor de masă susțin același lucru. Potrivit lor, exporturile de struguri ale țării sunt esențiale pentru asigurarea mijloacelor de trai ale miilor de persoane care lucrează în acest sector.

Argumente similare au fost invocate și de alți producători. Inclusiv de sectorul canadian al cerealelor și leguminoaselor. De sectorul agro-exportator de pepeni din Honduras. De sindicatul brazilian al crescătorilor de animale și al agricultorilor, dar și de sectorul californian al migdalelor.

Comisia Europeană insistă că apără consumatorii

Comisia a declarat că obiectivul său este de a împiedica cu totul reintrarea în UE a celor mai periculoase substanțe prin importuri. Dar și prin reducerea limitelor de reziduuri la un nivel tehnic zero.

Atât Comisia, cât și producătorii globali sunt de acord asupra unui aspect. Limitele de reziduuri sunt deja stabilite pentru a asigura niveluri de consum sigure pentru sănătatea umană. Criticii susțin însă că executivul UE dorește să depășească cu mult măsurile de protecție existente pentru sănătatea umană. Asta pentru că urmărește să blocheze chiar și urmele de substanțe interzise, pe motivul unor amenințări mai ample la adresa sănătății și mediului.

„Standardele foarte ridicate” ale Europei în materie de siguranță „trebuie să fie controlate în mod adecvat”. Este declarația Elisabethei Werner, director general al DG AGRI, în cadrul summitului POLITICO Sustainable Futures. Ea a fost făcută chiar înainte de prezentarea propunerii anul trecut.

Asta a adăugat și mai multă incertitudine pentru producători. Comisia nu a specificat încă care dintre pesticidele interzise ar fi vizate de această măsură. Studiul JRC a identificat 18 substanțe active care ar putea face obiectul interdicției privind reziduurile. Vor afecta 235 de produse și 86 de țări.

UE nu s-a decis pe ce cale o să meargă

UE va lua aceste decizii de la caz la caz, pe baza unor evaluări de impact. A declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Eva Hrnčířová. Ea nu a abordat în mod direct îngrijorările legate de creșterea prețurilor sau de reducerea disponibilității. Însă, ea a subliniat că orice acțiune „ar ține seama de importanța menținerii securității alimentare a UE și de eventualele implicații internaționale”.

UE are motive să fie îngrijorată cu privire la implicațiile internaționale. Mai multe țări, printre care Australia, Canada, Paraguay și SUA, au contestat măsura la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului. Asociația Internațională a Produselor Proaspete susține că standardele globale existente în materie de siguranță alimentară protejează deja consumatorii. Și facilitează în același timp comerțul.

Unele țări din UE susțin clauzele oglindă ca o modalitate de a asigura un tratament mai echitabil pentru agricultorii europeni. Ei se tem că acordurile de liber schimb, precum cel cu Mercosur, permit concurența din străinătate care nu este supusă acelorași restricții. Parisul s-a făcut auzit în mod deosebit, impunând deja la începutul acestui an interdicții la nivel național. Au fost vizate produsele care conțin urme ale unor pesticide a căror utilizare este interzisă în UE.