Industria laptelui din România: între presiune economică și oportunități de dezvoltare

Datele din industrie arată că aproximativ 60% din produsele lactate consumate în România provin din import, sub formă de lapte crud, lapte praf, produse semifinite sau produse finite.

În același timp, România se află printre statele europene cu un consum ridicat de lapte per capita, depășind țări precum Germania, Austria, Polonia sau Spania. Laptele și produsele lactate reprezintă peste 30% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.

Cum arată industria: ferme puține, procesatori mari

Piața locală este dominată de câțiva mari procesatori, care colectează lapte de la ferme industriale de mari dimensiuni. Dar și de la ferme medii și mici.

Cine furnizează laptele pentru cele mai vândute branduri

Liderul pieței locale este grupul francez Lactalis, care operează branduri precum Zuzu, Albalact, Covalact, Rarăul și LaDorna. Potrivit datelor APIA , o parte importantă din laptele procesat de Lactalis provine de la DN AGRAR, cel mai mare producător de lapte de vacă din România.

Fermele Apold și CUT ale DN AGRAR au furnizat aproximativ 41.000 de tone de lapte către Lactalis în 2025. În timp ce Boga Trifești din județul Iași a livrat aproximativ 15.800 de tone. Împreună, cele două surse au reprezentat aproape 38% din laptele colectat local de Lactalis.

Olympus, unul dintre cei mai mari procesatori de pe piață, își ia materia primă în principal de la Afiliu Trans, Vacrom și Unic Prodcom. Simultan, cel mai mare procesator cu capital românesc, colaborează cu ferme precum Maxagro Lact, Agricola Utviniș și Agromec Periam.

Aceste exemple arată o tendință clară. Marile fabrici depind din ce în ce mai mult de ferme integrate și de exploatații mari, capabile să livreze constant volume importante și standarde ridicate de calitate.

De ce scade numărul fermelor de lapte

Deși cererea pentru lactate rămâne ridicată, mulți crescători de vaci spun că activitatea devine tot mai dificilă.

Una dintre cele mai mari probleme este volatilitatea prețului laptelui. După maximele istorice din 2025, piața europeană a intrat într-o perioadă de corecție, iar prețurile au scăzut puternic.

Daniel Frei, președintele Cooperativei Samus Lact, afirmă că laptele tranzacționat pe piața liberă a ajuns chiar și la 80-85 de bani pe litru.

„Dacă a scăzut prețul pe piața din Ungaria și din țările din vest este normal că și procesatorii noștri au redus prețul pentru lactate. Și piața liberă e jos, undeva cu 80 – 85 de bani se mai cumpără laptele”, explică acesta.

În cooperativele mari, surplusurile de producție au devenit o problemă serioasă.

„Dacă într-o fermă mai mare sau cum suntem noi ca și cooperativă, unde sunt 1.600-1.700 de bovine, ajunge creșterea de 2 litri pe cap de vacă, deja avem 3.400 litri pe zi în plus”, spune Daniel Frei.

Presiunea economică este vizibilă inclusiv în teren. Trei fermieri din cooperativa Samus Lact au renunțat la animale în ultimele luni.

Cât costă să întreții o vacă de lapte

Costurile de producție au crescut puternic în ultimii ani, în special din cauza furajelor, energiei și materiilor prime.

Potrivit lui Ionuț Lupu, reprezentant HolsteinRO, întreținerea unei vaci de lapte a ajuns la aproximativ 1.450 de lei pe lună, în contextul în care șrotul de soia depășea 3.000 lei/tonă.

În fermele mici, costurile pot fi ceva mai reduse dacă există producție proprie de furaje și forță de muncă familială.

Fermierul Mircea Mondan, care operează o microfermă mixtă în județul Timiș, estimează că investește aproximativ 1.000 de lei pe lună pentru fiecare vacă.

„O vacă în lactație dă 8.000 de litri pe an, dacă vinzi cu 5 lei litrul, ai 40.000 de lei. Eu dacă scot 3.500 lei venit mediu, tot rămân cu circa 2.500 de lei pe lună”, explică acesta.

Totuși, fermierul atrage atenția că profitabilitatea depinde enorm de modul în care este valorificat laptele. Vânzarea directă către consumatori sau procesarea în brânzeturi poate aduce marje mult mai bune decât livrarea către procesatori.

„Doar cu partea de vegetal nu aș fi putut supraviețui”, spune Mircea Mondan.

Merită să deschizi o fermă de vaci în România?

Răspunsul depinde de dimensiunea investiției și de modelul de business.

O fermă mică sau medie poate fi profitabilă dacă:

• există teren pentru furaje;
• laptele este valorificat direct;
• există procesare proprie;
• sunt accesate fonduri europene.

Conform estimărilor din industrie, o fermă de pornire cu aproximativ 15 vaci necesită:

• aproximativ 10.000 euro pentru grajd;
• aproximativ 7.000 euro pentru echipamente de muls și răcire;
• aproximativ 2.500 euro pentru fiecare vacă de rasă.

Investiția inițială poate depăși astfel 50.000-60.000 de euro fără a include terenul și capitalul de lucru.

Specialiștii estimează că recuperarea investiției poate dura între 3 și 5 ani, în funcție de productivitate și de canalul de vânzare.

Pe termen lung, avantajul major al României este deficitul de producție locală. Piața internă nu acoperă consumul, iar acest lucru creează oportunități pentru fermele eficiente și bine integrate.

Merită să deschizi o fabrică de lactate?

Zona de procesare poate deveni mai profitabilă decât producția primară, însă necesită investiții mai mari și acces la distribuție.

În ultimii ani, procesatorii au fost afectați de:

• creșterea costurilor cu energia și transportul;
• volatilitatea prețului laptelui;
• presiunea retailerilor;
• dezvoltarea mărcilor private.

Roxana Tisăianu, director general Friesland Campina România, descrie industria ca fiind una „cu marje mici” și puternic influențată de costuri și de schimbările de consum.

„Astăzi, vorbim despre o industrie cu marje mici și foarte impactată de volatilitatea prețului la produsele lactate, a costurilor de transport, energie, apă, inflație și intervențiile statului”, afirmă aceasta.

Totuși, procesarea rămâne esențială pentru dezvoltarea sectorului local. Produsele cu valoare adăugată mai mare — brânzeturi premium, lactate bio, produse fără lactoză sau specialități locale — pot aduce profitabilitate mai bună decât simpla vânzare a laptelui crud.

Perspectivele industriei laptelui din România

Sectorul laptelui are în continuare potențial important de dezvoltare, însă direcția în care merge industria va depinde de câțiva factori esențiali:

• creșterea producției locale;
• modernizarea fermelor;
• integrarea producției cu procesarea;
• accesul la finanțare;
• reducerea dependenței de importuri.

În prezent, România are încă randamente scăzute comparativ cu statele vest-europene. Potrivit Eurostat, producția medie de lapte pe vacă este printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

În același timp însă, deficitul de producție internă și consumul ridicat creează oportunități reale pentru investitori și fermieri care pot construi modele eficiente și integrate.

Pentru fermele mici, viitorul pare să fie legat de vânzarea directă și produsele artizanale. Pentru marile exploatații, cheia rămâne eficiența și integrarea cu procesarea. Iar pentru întreaga industrie, provocarea majoră este transformarea României dintr-o piață dependentă de importuri într-un producător competitiv de lactate.