De ce scade prețul laptelui
Potrivit fermierilor și marilor jucători din industrie, principalul factor care a declanșat această scădere este reculul prețurilor la lapte și produse lactate pe piețele din Europa Centrală și de Vest.
Daniel Frei, președintele Cooperativei Samus Lact din județul Satu Mare, explică faptul că piața românească urmează tendințele externe.
„Dacă a scăzut prețul pe piața din Ungaria și din țările din vest este normal că și procesatorii noștri au redus prețul pentru lactate. Din câte știu eu acum, foarte puține fabrici mai cumpără lapte spot, deci de pe piața liberă. Și piața liberă e jos, undeva cu 80 – 85 de bani se mai cumpără laptele”, a declarat acesta pentru Agrointeligența.
Pe lângă diminuarea cererii pentru laptele tranzacționat pe piața liberă, o altă problemă majoră este apariția surplusurilor de producție. Chiar și o creștere modestă a randamentului în ferme poate genera volume suplimentare greu de valorificat.
Surplusurile de lapte pun presiune pe cooperative
În cooperativele mari, unde efectivele ajung la peste 1.600 de bovine, orice creștere a producției se transformă rapid într-o provocare comercială.
„Dacă într-o fermă mai mare sau cum suntem noi ca și cooperativă, unde sunt 1.600-1.700 de bovine, ajunge, nu știu, creșterea de 2 litri pe cap de vacă, deja avem 3.400 litri pe zi în plus. Ceea ce deja nu se mai încadrează în contract și trebuie să vină ca și surplus de lapte”, a explicat fermierul.
În condițiile în care procesatorii cumpără mai puțin lapte spot, cantitățile excedentare devin dificil de plasat pe piață. Iar prețurile sunt împinse și mai mult în jos.
Primele victime: fermele care renunță la animale
Scăderea prețului sub costul de producție începe să aibă consecințe directe în ferme. Situația devine nesustenabilă pentru o parte dintre crescători. Iar unele exploatații aleg să își reducă efectivele sau să renunțe complet la activitate.
În cadrul Cooperativei Samus Lact, trei fermieri au ieșit din sector în ultimele luni, semn că presiunea economică este deja resimțită la nivelul producătorilor.
Pentru fermele mici, impactul este cu atât mai mare, deoarece acestea au mai puține resurse pentru a absorbi perioadele de volatilitate și pentru a negocia contracte avantajoase.
Scăderea prețului afectează și marile companii
Problemele nu se limitează la fermele de dimensiuni reduse. Chiar și cei mai mari producători resimt efectele corecției de piață.
DN AGRAR Group, cel mai mare producător de lapte de vacă din România, a raportat pentru primul trimestru din 2026 o scădere semnificativă a indicatorilor financiari. Asta în ciuda unei creșteri a producției și a cantităților livrate.
Compania a anunțat venituri de 47 milioane de lei. Cu 8,3% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut. În timp ce profitul net a scăzut cu 32%, până la 9,6 milioane de lei.
Principalul motiv îl reprezintă diminuarea cu aproximativ 31% a prețului mediu de vânzare al laptelui comparativ cu nivelurile din martie 2025, notează Economica.net.
Costurile cresc, în timp ce veniturile scad
În paralel cu reducerea prețurilor, producătorii se confruntă cu majorarea costurilor operaționale. Cheltuielile cu furajele, personalul, energia și extinderea efectivelor continuă să crească. Ceea ce reduce marjele de profit.
Această combinație dintre prețuri mai mici și costuri mai mari pune presiune pe întregul lanț de producție. Și determină companiile să caute soluții pentru diversificarea veniturilor.
Când ar putea reveni piața
Reprezentanții DN AGRAR consideră că actuala corecție era previzibilă, după nivelurile excepțional de ridicate înregistrate anul trecut.
„Rezultatele din primul trimestru 2026 au fost în linie cu așteptările noastre, într-un context marcat de volatilitate ridicată în piața agroalimentară”, a declarat Peter de Boer, CEO al companiei.
Potrivit estimărilor managementului, primele semne de stabilizare au apărut deja în luna mai. Iar o revenire mai consistentă a prețurilor este așteptată în a doua jumătate a anului, pe măsură ce piața europeană își va găsi un nou echilibru.
