Fermele de vaci din Europa, prinse între lupta împotriva poluării, politica bunăstării animalelor și importurile din afara Uniunii. Cum arată viitorul?

Spania este una dintre țările europene cu cea mai mare tradiție. Atât în ceea ce privește consumul, cât și creșterea vacilor. Ei bine, în 2021 un mare scandal mediatic l-a stărnit ministrul consumului din acea vreme, Alberto Garzón. El a inițiat o campanie în favoarea reducerii a ceea ce el numea consum excesiv de carne de vacă „pentru a salva planeta”.

Așa cum era de așteptat au existat nenumărate proteste. Ceea ce era și firesc. Sectorul creșterii de bovine spaniol asigură un loc de muncă pentru 2,5 milioane de oameni. Și îmbunătățește balanța comercială a statului iberic cu circa 9000 de milioane de euro, după cum notează El Mundo.

S-a ajuns până în punctul în care, premierul Spaniei, Pedro Sanchez, aflat la un eveniment al UE la Bruxelles, a distanțat public guvernul de campania ministrului în chestiune. Pronunțând fraza care a dat titlul tutror publicațiilor spaniole: „Din punctul meu de vedre, nimic nu e mai bun decât un antricot de vită făcut așa cum trebuie.”

Dar opinia lui Alberto Garzón este departe de a fi singulară.

Fermele de bovine și poluarea

Scriam cu altă ocazie că Green Deal este cu siguranță cel mai ambițios program de mediu la ora actuală. Acesta își propune nici mai mult nici mai puțin decât neutralitatea completă a continentului. Adică emisii zero până în 2050.

Problema este că statisticile oficiale fac din agricultură responsabilă pentru 12% din totalul gazelor de seră emise la nivel european. Iar din acestea metanul emis de rumegătoare este 40%.

„Cu 74,8 milioane de capete la sfârșitul anului 2022, UE are un efectiv semnificativ de bovine.
Majoritatea efectivului de animale din UE este concentrată în doar câteva țări: Franța (cu 23% din efectivul UE), Germania (15%), Polonia, Spania și Irlanda (câte 9% fiecare) și Italia (8%) — împreună reprezentând peste 70% din total”, se menționează într-un studiu SciencesPo din 2024.

Aceași sursă menționează: „(…)în 2022, 1 milion de bovine din UE au emis, în medie, aproximativ 2,6 milioane de tone de GES (gaze cu efect de seră). Prin fermentație enterică și gestionarea dejecțiilor. Aceasta înseamnă, într-o primă aproximație, că efectivul de bovine din UE ar trebui redus cu 16,3 milioane de capete pentru a atinge ținta de reducere cu 30% a emisiilor de GES până în 2030.
Altfel spus, efectivul de bovine din UE ar ajunge la 58,6 milioane de capete. Pentru UE în ansamblu, acest lucru echivalează cu o reducere de 22% a efectivului de bovine față de 2022. Adică de 2,5 ori mai mare decât reducerea observată în perioada 2002–2022.”

Din fericire, cifrele spun că România va fi printre țările membre UE cel mai puțin afectate de această proiectată reducere. Dar asta un însemană că fermierii noștri un vor suferi piederi.

Pe fundalul ultimelor evenimente , însă, la nivel mondial, în special cele din Orientul mijlociu și a consecințelor sale imediate, obiectivele Green Deal par să fi fost puse între paranteze. Cel puțin pentru moment.

Fermele mari, un pericol ?

Ne întoarcem în Spania unde proiectele unor mega ferme de bovine provocau, în 2022 puternice dezbateri.  Era vorba de două proiecte care ar fi presupus efective de peste 20 000 de animale fiecare.

Avantajele unor astfel de exploatații sunt evidente: creșterea valorii terenurilor agricole pe de o parte. Și crearea a numeroase locuri de muncă pe de alta.

Primele care s-au opus înființării acestor crescătorii gigantice au fost organizațiile de mediu. Din punctul lor de vedere aceste ferme sunt o sursă majoră de poluare a apei. Generează cantități semnificative de emisii de gaze cu efect de seră. Și nu garantează protecția consumatorilor sau a animalelor.

Dar acestea nu au fost unicele voci critice. Chiar și unele asociații de fermieri se opun punerii în practică a acestor proiecte.  Potrivit specialiștilor fermele de lapte de această dimensiune sunt o „bombă cu ceas” din punctul de vedere al sănătății animalelor. Dacă s-ar înregistra un singur caz de epidemie, cum ar fi bruceloza bovină, ar trebui sacrificate 20.000 de animale.

Mai mult decăt atât, acestea ar pune în pericol existente fermelor medii și familiale din regiune. Lăsând o mulțime de oameni fără sursa principal de câștig. Criticii vorbesc, de asemenea despre consumul mare de apă și cantitățile enorme de gunoi de grajd acumulate, notează Agroexpert.

Modificarea obiceiului de consum și concurența cu marfa de export

Poate cea mai drastică schimbare s-a observat în prvința consumului de carne de vacă. Chiar și în statele cu tradiție în consumul acesteia, creșterea prețurilor, scăderea puterii de cumpărare, dar și o schimbare a tendințelor gastronomice spre feluir de mâncare mai ușoare se simte acut în vânzări.

Tocmai de aceea în studiul amintit mai devreme, una dintre soluțiile adaptării la noul context menționate era reorienarea crescătorilor către rasele de vaci de lapte. Acestea, la o adică, ar putea furniza și carnea. Chair dacă, din punct de vedere al calității, ar fi un compromis.

Dar chiar și în privința laptelui, lucrurile nu sunt simple. Libertatea de circulație a mărfurilor la nivelul UE face ca fermele să aibă parte de un plus de presiune.

Rentabilitatea este cheia. Și dacă ne uităm un pic la noi în curte, femele românești încă se zbat să atingă acest deziderat. Specialiștii se referă la două probleme principale.

Una ține de raportul cantitate de lapte număr de animale. Cu alte cuvinte, la nivel național cantitatea de lapte per cap de animal e mult sub ceea ce ar trebui să fie.

Pe de altă parte, un domeniu un suficient exploatat de fermierii noștrii este cel al animalelor pentru reproducție. „Traderii de animanle (…) sunt foarte interesaţi de producţia noastră de animale de reproducţie. Pentru a transfera efective importante către Turcia. Țările arabe din zona mediteraneeană sunt interesate de juninci gestante. Vorbim de Iordania, de Cipru. Ne îngrijorează faptul că în 2023 din România au plecat doar 650 de capete de juninci gestante către export. Iar din Ungaria au plecat peste 34.000”, a spus Ionuț Lupu, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci HolsteinRo, într-un interviu acordat Revistei Fermierului.

Direcțiile viitorului

Între schimbările tehnologice atât de rapide, reorientările preferințelor de consum și situația strategică și economică global, viitorul pare destul de greu de anticipat.

Totuși, specialiștii spun că există câteva direcții de urmat. Care ajută la rentabilizarea fermelor de bovine.

Prima se referă la bunăstarea vacilor. O vacă fericită dă mai mult lapte. Asta înseamnă igienă, ventilare, răcorire, lumină. Toate acestea, în doze adecvate, țin animalul sănătos și mulțumit.

Orientarea către o rasă de vacă productivă și rezistentă din punctul de vedere al sănătății.

Îngrijirea corespunzătoare a vițeilor. În literatura de specialitate se vorbește despre un așa zis „standard de aur”. Acesta presupune, printre altele, alăptarea doar din găleată. Și exclusiv cu lapte. În plus este necesară întreținerea individuală a fiecărui vițel.

Foarte importantă este investiția în personal. Și asigurarea condițiilor ca acesta să-și facă treaba. La asta se adaugă instruirea constantă a oamenilor.

Grija pentru apă. Aceasta este o resursă vitală pentru producerea laptelui. Gestionarea corectă și eficientă reduce costuri. Și ajută la protecția mediului.

Și nu în ultimul rând utilizarea inteligenței artificile. Aceasta se folosește deja pentru monitorizarea proceselor de producție, a sănătății animlelor și a eficineței exploatației. În plus constituie o bază pentru cointeresarea tinerilor în acest domeniu.