De la Marea Neagră la Arctica, de la retorică la capabilitate. Summitul B9 și rolul României în redefinirea NATO 3.0

Summitul B9 și al țărilor nordice, găzduit pe 13 mai la Palatul Cotroceni din București, capătă o importanță geopolitică crescândă într-un moment în care securitatea europeană este reconfigurata sub umbra războiului din Ucraina și a confruntării continue dintre Occident și Rusia, spune Excelența sa Fostul Ambasador SUA în România Adrian Zuckerman.

Liderul de la Kiev, Volodymyr Zelenski, a sosit în România pentru a se alătura discuțiilor de securitate în mijlocul unui nou val de atacuri rusești asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Aproape simultan, serviciile de informații militare ale Ucrainei avertizau că Rusia lansase un „atac combinat asupra obiectivelor critice” din întreaga țară, folosind drone în număr mare pentru a copleși apărarea antiaeriană ucraineană, urmate de rachete de croazieră, lansate de pe mare, și rachete balistice.

Contextul nu ar fi putut fi mai elocvent. În timp ce la Cotroceni 14 state membre NATO discutau viitorul securității europene, pe teritoriul Ucrainei se desfășura exact scenariul pe care summitul era menit să îl prevină.

Co-președinție și co-responsabilitate: Dan și Nawrocki la masa care contează

Summitul B9 și al Aliaților nordici a fost co-găzduit de președintele României Nicușor Dan și de liderul polonez Karol Nawrocki, cu participarea secretarului general NATO Mark Rutte, a lui Volodymyr Zelenski și a reprezentanților Statelor Unite ca observatori.

B9 este ferm ancorat în NATO și în relația transatlantică. Reuniunea de astăzi, care a unit aliați puternici și angajați, de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în Arctica, demonstrează unitatea și determinarea noastră. Să stăm împreună și să ne apărăm împotriva oricărei amenințări, din orice direcție, a declarat Mark Rutte la conferința de presă finală.

România și Polonia rămân principalii lideri ai B9, cu o înțelegere clară a amenințării reprezentate de Rusia, cu cheltuieli de apărare în creștere și cu promovarea nevoii de consolidare a flancului estic. Pentru ambele state, menținerea prezenței americane în Europa Centrală și de Est rămâne una dintre problemele prioritare.

„NATO 3.0″, primul document de summit care conține această sintagmă

Declarația comună adoptată la București reflectă angajamentul comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și al apărării pe întreg flancul estic al NATO, recunoscând continuumul strategic de la Marea Neagră la Marea Baltică și în regiunile nordice și arctice, și determinarea de a livra NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității colective.

Declarația B9 este primul document oficial de summit care conține sintagma „3.0″, cu reducerea rolului convențional al SUA în Europa și creșterea rolului european. Va continua aceasta să existe și în declarația summitului de la Ankara? „Da”, a răspuns sec secretarul general Rutte, explicând că acesta este „pasul logic următor”.

Rusia, numită explicit „cea mai semnificativă amenințare directă și pe termen lung”

Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă, pe termen lung și directă amenințare la adresa securității Aliaților. Aliații condamnă acțiunile extrem de confruntaționale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Violările repetate ale spațiului aerian al flancului estic subliniază necesitatea urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și împotriva rachetelor NATO, inclusiv împotriva amenințărilor cu drone.

Președintele Nicușor Dan a declarat după summit că reuniunea a servit drept pregătire pentru viitorul summit NATO de la Ankara și a confirmat că Rusia a fost explicit identificată ca amenințare în declarația finală.

Cheltuieli, capabilitate, convergență. Agenda dincolo de retorică

Aliații lucrează pentru a atinge angajamentul de cheltuieli de apărare de 5% din PIB. S-au înregistrat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind ținta de investiții în apărare. Extinderea bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai reziliente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare, și valorificarea lecțiilor din cooperarea cu Ucraina, este esențială pentru abordarea provocărilor de securitate actuale.

Rutte a salutat explicit „marile salturi în investițiile de apărare ale Poloniei, României și ale celorlalți Aliați prezenți astăzi”. Secretarul general a subliniat că NATO a definit capabilitățile necesare pentru a se apăra la 360 de grade împotriva oricărui adversar, cu Rusia ca adversar particular, și că acesta este procesul serios care a dus la concluziile summitului de la Ankara.

Ucraina, Zelenski și întrebarea fără răspuns definitiv

Aliații B9 și nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reafirmă sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Declarația reafirmă sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei.

Înaintea summitului NATO de la Ankara din iulie, reuniunea a urmărit, de asemenea, să abordeze și să reducă diviziunea crescândă între președintele american Donald Trump și Europa cu privire la viitorul Alianței și la criza iraniană.

Bucureștiul, capitala care a ales să co-prezideze și nu doar să participe

Summitul de la București evidențiază rolul crescând al României și al Poloniei în modelarea agendei strategice NATO în regiune. România capătă o importanță crescândă pentru Alianță în regiunea Mării Negre, în timp ce Polonia se conturează ca un pilon militar și politic major al flancului estic.

Această redistribuire de influență în interiorul Alianței nu este un accident. Summitul B9 a fost înființat în 2015 la inițiativa atunci-președinților Klaus Iohannis și Andrzej Duda, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia. Rusia’s invasion of Ukraine in 2022 accelerated the institutional and political upgrading of the format. The B9 evolved into a key coordination mechanism for countries supporting a stronger US and NATO military presence in Eastern Europe, enhanced deterrence capabilities and the establishment of permanent military infrastructure along the Alliance’s eastern flank.

Zece ani mai târziu, summitul de la Cotroceni a demonstrat că formatul a crescut odată cu miza. Nu mai este un forum de consultare periodică. A devenit, la propriu, unul dintre mecanismele care definesc direcția Alianței înaintea marilor decizii.

Abstențiunea Ungariei

Declarația finală vine cu un detaliu diplomatic semnificativ, notat discret în subsolul documentului: Ungaria dorește să semnaleze abstențiunea sa constructivă. Astfel, Ungaria nu este în poziția de a accepta formularea actuală a declarației ca limbaj agreat. Decizia corespunzătoare privind limbajul agreat aplicabil în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei.

În climatul actual al Alianței, o abstențiune notată formal este, prin ea însăși, un semnal despre tensiunile interne pe care summitul le-a gestionat, dar nu le-a rezolvat complet.

Perspectiva ambasadorului Zuckerman. Leadership prin claritate, nu prin scară

Analiza fostului ambasador american Adrian Zuckerman, președinte al Alianței, publicată în contextul summitului, plasează prestația lui Nicușor Dan în tabloul mai larg al schimbărilor din NATO. E un aliat care transformă o vulnerabilitate geografică, poziționarea pe frontiera estică a Alianței, într-o platformă de influență reală. Argumentul central este că influența în cadrul NATO devine tot mai distribuită, iar statele capabile să convoace, să alinieze și să execute pot exercita un impact disproporționat față de dimensiunea lor. Summitul B9 de la București a fost dovada concretă a acestei dinamici.